Mircea Radu IACOBAN

Pe rus să nu-l atingi la orgoliu și să nu-i iei votca, altfel te mai poți înțelege cu el cât de cât. Rogozin, pălit în moalele trufiei slave, continuă să înjure România, acuzând-o de „idioție” (!) și… „pro-fascism”. Nu comentez deocamdată chestiunea cu „idioția” – e-o mârlănie de cazarmă și-atât, dar trebuie să ne punem întrebarea dacă vicepremierul rus știe ce-i aia fascism. Mă tem că habar n-are! Îi ofer, spre eventuală dumirire, parte din definiția de dicționar extinsă: „Fascismul consideră că națiunea presupune o conducere puternică, o singură identitate colectivă și capacitatea de a comite violențe și război. Cu scopul de a menține națiunea puternică, sprijină violența, războiul și militarismul”. Cum se vede, taman maica Rusia, de la Petru cel Mare la Putin, se-ncadrează suspect de exact în litera definiției fascismului; anemica Românie actuală n-are strop de atingere nici cu ideologia fondată în 1920 de sindicaliștii italieni, nici cu practica radicalizată de Hitler & comp. Ai zice că, atunci când acuză România de „fascism”, (!) Rusia își vede propriul chip în oglindă – cum, de fapt, și Rogozin o face când vorbește despre idioți și idioție.

Miza și miezul noii intervenții publice a vicepremierului moscovit au rămas aceleași: justificarea prezenței trupelor rusești la Tiraspol: „menținerea păcii” în zonă (lupul paznic la stână!) și paza imensului depozit de armament și muniție de la Colbasna (în toată presa internațională văd că se scrie, nu știu de ce, „Cobasna”; am fost de câteva ori acolo, am luat, cândva, și un interviu generalului Lebed, pot fi crezut pe cuvânt: Colbasna). Se vorbește fie de 21.500 de tone de armament și muniție, fie de 42.000. Câtă vreme inspecțiile internaționale au fost suspendate, nimeni nu știe care-i cifra reală – evident, în afara Moscovei. Explozia depozitului aflat doar la 150 km de Iași ar echivala cu aceea a bombei atomice de la Nagasaki. Nu-i simplă sperietoare: o mare parte din muniția adusă aici după retragerea rușilor din RDG și Cehoslovacia este expirată și, în consecință, devenind instabilă (susțin rușii) nu poate fi transportată. Deci, nici evacuată. Dar ce (mai) caută aici armamentul rușilor, pe teritoriul altui stat unanim recunoscut internațional și, barem în teorie, suveran?

O veche poveste arabă vorbește despre spăimosul care, după ce și-a pus traista-n mijlocul drumului, a rămas de caraulă s-o păzească, văicărindu-se în gura mare de primejdia lotrilor. Cam așa stau lucrurile și la Colbasna. Circa 1000 de oșteni ruși veghează cel mai mare arsenal din Europa de Est, adevărat cui al lui Pepelea. L-au adus acolo, acolo rămâne, călcătura cizmei rusului echivalând cu o ștampilă imposibil de șters ce maculează și la Tiraspol, și-n Crimeea, și-n Ucraina, harta Europei. De fapt, în era rachetelor intercontinentale și a războiului electronic, importanța reală a arsenalului din Transnistria, cu armament de mult depășit și cu muniție expirată, este aproape nulă. Oștenii păzesc nu atât bombele fabricate în anii '50, ci o ideologie clar definită în 2017 de Alexandru Dughin, consilierul lui Putin: „Transnistria este un avanpost al lumii ruse și al spațiului cultural euro-asiatic, un obstacol în calea expansiunii ideologiei occidentale.” Asta-i tot! În rest, vorbe și iar vorbe.

La Summitul OSCE din 1999, Rusia a promis solemn că-și va retrage trupele și armamentul din Transnistria până în 2002. Și? Nimic în 18 ani! Același Rogozin continuă să susțină totala neimplicare a Armatei a XIV-a (devenită, în 1995, „Grupul operațional al forțelor rusești din Moldova” – decizie moscovită de organizare militară pe teritoriul altui stat!) în războiul de la Nistru. N-au cum să-i dea crezare cei ce-au fost acolo și au văzut cu ochii lor realitățile frontului: dincolo de consistentul și hotărâtorul sprijin indirect, despre care am scris într-o tabletă precedentă, Rusia și-a pus brutal și direct semnătura pe ultimul act al confruntării militare, cel ce avea să convingă Chișinăul de inutilitatea împotrivirii: salva de artilerie trasă de tunurile Armatei a XIV-a la 3 iulie 1992 a ucis 112 combatanți moldoveni… Vorbeam, la început, despre orgoliu și votcă. Pentru înalții oaspeți moscoviți, Tiraspolul a eliminat tradiționala băutură rusă din meniuri, înlocuind-o cu coniac Suvurov vechi de 40 de ani. Singura schimbare… profundă; în rest, vară și fum. Trufia, în schimb, s-a exacerbat. Recitiți noile și insolentele declarații ale lui Rogozin!