Mircea Radu IACOBAN

De regulă, pui mâna pe condei când te simţi ceva mai dumirit decât restul muritorilor şi consideri că poţi aduce un strop de lumină în cutare dispută publică. Mă aflu în situaţia total opusă: înţeleg din ce în ce mai puţin din mersul politicalelor la români, drept pentru care mă consider îndreptăţit să înghesui în acest colţ de pagină două-trei nedumeriri. La urma urmei, întreb, nu dau cu parul. Cum ar fi: de ce s-au încolonat miniştrii lui Grindeanu şi, după ce au depus cu umilinţă telefoanele la plutonierul de la poarta DNA, s-au apucat să scrie declaraţii justificative cu jalnică supuşenie subalternă? Ce se întâmpla dacă ignorau invitaţia DNA, miniştrii ar fi fost aduşi cu mascaţii la Parchet? Nici în Tombuctu nu s-ar întâmpla aşa ceva! Dacă accepţi astfel de invitaţie înseamnă că, barem până la un punct, o validezi ca demers juridic – absurd, câtă vreme nu există justiţie dincolo de Constituţie. Împăciuitorismul umil al cabinetului Grindeanu l-a adus în pragul penibilului: cum adică, să dai cu subsemnatul precum că poţi face ceea ce Constituţia te împuterniceşte să faci?

Reacţia „pârâţilor”, ca şi convocarea în sine la DNA, demonstrează crasă ignoranţă constituţională şi timiditate bleagă într-un caz, incredibilă sfidare constituţională în celălalt. Doi jurişti aflaţi în posturi de maximă responsabilitate în statul român n-au auzit despre separaţia puterilor în stat? Mă tem că amândoi, duşi de val, au pierdut ceea ce în popor se numeşte „legătura cu pământul”: un strop de inteligenţă şi de bun-simţ ar fi fost de-ajuns spre a-i avertiza că există o limită în toate; de-o încalci, repede dai cinstea pe ruşine.

Altă nedumerire: madam Clotilde primeşte o sumă imensă de la statul român pentru a superviza (?!) desfăşurarea unui contract (nu numai reziliat de ani de zile, ci pur şi simplu dispărut!) şi a unui şantier inexistent. Cei ce virează banii în contul suspectului bir ezită să-nchidă robinetul hoţiei: cică, dacă-i contract, e lege! Mai mult: au prelungit sinistra ţeapă până în 2020! 525 de milioane de euro au fost pur şi simplu furaţi statului român, câtă vreme autostrada Transilvania, în lungime de 415 km, urma să fie terminată în 2012, iar în momentul de faţă avem un biet ciot de Bechtel, nu se lucrează nicăieri pe traseu, iar 256 km n-au nici măcar studii de fezabilitate. Clotilde încasează în continuare sute de mii de euro, ba are şi neruşinarea să ceară mărirea sumei „cuvenite” supervizorilor! Ţara lui Papură Vodă! Săracă, adică, fiindcă mereu ni se spune că „bugetul gâfâie”.

Şi când nu-s bani, ce-i de făcut? Simplu: îi arunci pe fereastră! În pofida avizului negativ al Academiei şi al Guvernului, Senatul a aprobat înfiinţarea „Institutului de studii avansate a culturii şi civilizaţiei Levantului”. Propunerea aparţine expreşedintelui Constantinescu, a fost susţinută de Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu şi va fi subvenţionată din fondul de rezervă al Guvernului, cel pus de-o parte pentru inundaţii, cutremure şi alte nenorociri. Institutul ar urma să aibă 35 de cercetători, un director (ghici, cine!), sediu, buget ş.a.m.d., spre a întreprinde „studii avansate” asupra istoriei şi geografiei Levantului (încă vag definit – pare-se, Orientul Mijlociu, nordul Africii, Caucaz, poate şi Balcanii). Iaca marea urgenţă! Chestia cu „studii avansate” într-o instituţie nou născută aminteşte de îndemnul taxatoarelor de altă dată – „avansaţi înainte!”. Ca să avansezi trebuia barem să fi urcat în tramvai, dar făcătura levantină nici n-a pus piciorul pe scara vagonului şi iat-o deja „avansată”! Trec peste faptul că ditamai institutul „avansaţilor” şi-a ortografiat greşit gramatical titulatura (a în loc de al/ale) şi peste amănuntul că Levantul este un simplu hobby al lui Constantinescu, geolog de profesie, nu „istoric al culturilor şi civilizaţiilor” (din întreaga prestaţie culturală a fostului preşedinte reţin isprava decorării cu medalia Eminescu a celor ce au declarat că poetul naţional este nul şi fără valoare). Foarte greu de înţeles rămâne necesitatea înfiinţării unui astfel de Institut tichie de mărgăritar într-o ţară în care încă nu-s deplin şi „avansat” cercetate propriile ei bogăţii, tradiţii şi resurse. Dar şi mai inexplicabilă rămâne susţinerea bizarului, costisitorului şi inutilului proiect de aproape întreg spectrul politic, adică, PNL, PSD, ALDE, UDMR şi UNPR. Iar dl Constantinescu mai primeşte în fiecare an o ciudată şi consistentă subvenţie guvernamentală pentru „promovarea învăţământului românesc”, vrea să încaseze „sporul de importanţă naţională” cu care-s miluiţi membrii „Academiei Oamenilor de Ştiinţă”, are ditamai îndemnizaţia de fost preşedinte. Levantin, mai vrea şi leafă de director! Cerşetorie cu ştaif!

Încep să nu mai pricep nimic: în ce ţară trăim?