Vrem să fim mai catolici decât Papa şi sărim abitir calul, devenind de-a dreptul ridicoli! Adicătelea, dacă al doilea om în stat, Preşedintele Senatului, indiferent cine-i şi de cât de simpatizat ori antipatizat ar fi, nu s-a instalat la o coadă de 1.000 de persoane, se cuvine băgat cinci ani la puşcărie fiindcă a încălcat principiul constituţional al egalităţii între români! Hai să fim serioşi! Închipuiţi-vi-l pe Biden, ori pe Medvedev, ori, de ce nu, coborând ştacheta şi întorcându-ne la oile noastre, pe Blaga, pe Isărescu, pe Ponta, pe Cioloş, ba până şi pe amărâtul de Becali, zăcând ore-n şir la asemenea rând idiot, şi, mai ales, în ce spectacol de varietăţi politice s-ar fi preschimbat respectiva coadă! Sancţionaţi drastic ar trebui cei care obligă românii să-şi macine zilele la astfel de cozi infernale, inacceptabile în orice stat civilizat! Dacă procedura s-ar desfăşura cât de cât normal (în SUA permisul de conducere îl ceri şi-l primeşti prin poştă!) atunci da, se justifică pedepsirea celor ce intră pe uşa din dos, indiferent de rang, portofel şi statut social. Altfel însă, e stupid să faci pe lupul moralist câtă vreme, sunt sigur, şi cei care ridică piatra s-au priceput cumva să evite mizeria cozii.
O credeam definitiv uitată după ce a umilit jumătate de veac existenţa românilor! Doamna Gorghiu, amica de suflet a lui Olteanu, o fi stat câte o zi la coadă? Dar Băsescu? Aţi văzut ce s-a întâmplat cu „ţiganca împuţită” după o simplă vizită la market! Oare Iohannis stă? Tot în ţările civilizate, că mereu ne raportăm cu jind la democraţiile reale, VIP-urile de rang înalt, fie vorba de politicieni, actori, sportivi ş.a.m.d., sunt special protejate, tocmai pentru evitarea confruntării cu situaţii în care se pot ivi tulburări emoţionale, fie de adulaţie, fie de contestare, ori pur şi simplu de scandal. Pe de altă parte, e mai important, mai logic, mai profitabil pentru noi toţi ca un om cu înalte responsabilităţi în stat să-şi irosească o zi întreagă aşteptând în faţa unui ghişeu? Absurd! Numai că aceloraşi oameni de stat le revine obligaţia să acţioneze pentru a desfiinţa cretina instituţie a cozii, dotând aparatul administrativ cu tot ceea ce se cuvine civilizatei serviri a cetăţeanului. Aici e aici!
*
Lumea nu pricepe cum şi de ce au încălcat Legea armelor şi muniţiilor „actorii” ce au jucat în panarama „traficanţilor de armament”, fiind vorba de nişte cetăţeni care, potrivit aceleaşi legi, sunt autorizaţi oficial să poate arme. Ceea ce nu se ştie pare a fi faptul că, tot prin lege, vânătorul nu poate ieşi cu arma din casă decât dacă-i în posesia unei autorizaţii scrise pentru fiecare partidă în parte, cu precizarea locului (fondul de vânătoare), durata, specia vânată ş.a.m.d. Este interzis să defilezi cu puşca-n spate când şi unde pofteşti şi nici nu se vânează potârnichi (mă tem că în sezonul cu pricina era singura specie permisă) cu carabina. Numai că, după cum bine s-a văzut, printre armele „traficate” apare şi un revolver. Pistolul nu-i armă de vânătoare, ce căuta acolo?
*
La Olimpiadace ne-a fericit plasându-se către coada clasamentului mondial, am întors pe dos zicala „urma scapă turma”, preschimbând-o în „turma scapă urma”. Naţiunile serioase şi responsabile (vezi, de pildă, Olanda) au trimis la Rio loturi în care au figurat doar sportivi cu şanse reale la medalii (pe care le-au şi obţinut). Noi am mizat şi pe altă zicală: „Nu ştii de unde sare iepurele”. N-a vrut să sară, deşi s-au făcut eforturi de s-au descusut treningurile „de firmă”!
*
Situaţia în Liga a II-a este cumplită. Nu mă refer numaidecât la disproporţia valorică între combatante (Şoimii Pâncota au încasat-o cu 16-0 în prima etapă, primind o căruţă de goluri şi în meciul următor), ci la enormele distanţe parcurse de la o etapă la alta. Ca să joace la Călăraşi, Olimpia Satu Mare traversează România de nord la sud – peste 700 km. Calvar ce o aşteaptă şi pe Metalul Reşiţa când va veni la Suceava. Fotbaliştii cu traista-n băţ or să se afle tot pe drum, pe drum, pe drum, bejenindu-se din vest şi din nord către Brăila, Târgovişte, Berceni şi invers. Antrenamentele s-or face şi pe câte o toloacă, la popasul autobuzului, dar, până la urmă, costurile deplasărilor depăşeşte net posibilităţile mai tuturor cluburilor. Iar vom avea parte de retrageri, abandonuri, iar se aiureşte campionatul…