A dat frunza plopului, au înflorit păpădiile, fumegă grătarele, de-acum nu ne mai îngheaţă nasul şi picioarele. E primăvară, hai să mai şi zâmbim, că-i prea destulă încrâncenare preelectorală! Primind cu umilă şi supusă ascultare lecţiile marilor democraţii ale lumii, România se zgâieşte cu adânc respect la tot ce-i legiferat „afară”: dacă-i bun la ei, musai să fie implementat (altă rimă n-am avut) şi la noi, altfel rămânem corigenţi la gingaşul obiect „drepturile omului”. Iată: dacă am fi avut o legislaţie aidoma celei din Marea Britanie, s-ar fi prevenit situaţii şi evenimente întrutotul regretabile. De pildă: operatorul tv care s-a aruncat de la balcon în sala Parlamentului şi-a primejduit viaţa, ori, în Anglia, este strict interzis să mori în incinta Parlamentului. Actul suicidar ar fi legal dacă protestatarul se aruncă de la un balcon exterior, numai că una-i s-o faci în văzul aleşilor naţiei, şi alta în cel al florăreselor de pe caldarâm.
Noi (încă) nu suntem ameninţaţi cu trimiterea la pârnaie dacă, din greşeală, lipim un timbru cu dosu-n sus, însă pe englezul ce postează pe plic ireverenţios marca (chipul reginei se-ntâmplă mai mereu să zâmbească imperial din pătrăţelul colorat...) îl paşte puşcăria. Ne salvează trimiterile netimbrate de pe Skype: preventiv, s-ar cuveni să profităm cât mai avem dreptul la lipire aleatorie – nici nu ştiu, zâmbetul încet al lui Iohannis s-o fi imortalizat pe timbre? – drept semnal asupra ştirbiturilor din legislaţia naţională. Sigur că unele rigori britanice ori americane străvechi nu le mai bagă în seamă nimeni, dar nici nu-s toate scoase din actele normative: ar echivala cu un gest nerespectuos la adresa prestanţei tradiţiilor. Rămân acolo, spre amuzamentul general! Dacă ne comparăm cu insularii, beneficiem de înlesniri pe care, mare păcat, le ignorăm. De exemplu, putem să ne cotonogim consoarta când avem chef. Peste Canalul Mânecii, este interzis după ora 21. În Arizona (SUA) e şi mai strict: poţi să-ţi baţi nevasta doar o singură dată pe lună.
În Anglia, o gravidă poate urina când şi unde pofteşte, chiar şi în casca poliţistului; la noi, nici vorbă – de altfel, poliţiştii noştri nici nu poartă cască... Până şi câinii se bucură de mai multe drepturi aiurea decât la noi: după cum este legiferat în Arkansas (SUA), n-au dreptul să latre după ora 18. Tot în Arkansas, este interzis să conduci maşina legat la ochi (în New York, nu se permite nicidecum orbilor). Actul de curaj civic cutezat de Lenuţa Udrea, care a sărit vitejeşte cu paraşuta, n-ar fi posibil în Florida, unde se consideră dublă încălcare a legii: odată că a sărit duminica (strict interzis!) şi a doua oară că-i nemăritată. Doar dacă ai soţ legiuit poţi să sari când şi cum vrei! Întru vegherea strictă a moralităţii, legiuitorul s-a gândit la toate în Cleveland, Ohio: femeile n-au voie să poarte pantofi lucioşi dacă-s îmbrăcate cu fustă – imaginea lenjeriei intime s-ar putea reflecta în oglinda încălţămintei. Ce să se mai oglindească în epoca minijupei, când ţi se înfăţişează pe ecran panoramic toate spectaculoasele detalii ale posteriorului?
Prin vecini miaună un motan botezat Napoleon; până la un punct, în Franţa ar fi legal: acolo doar porcii nu pot purta numele corsicanului (un amic are un răţoi pe care-l cheamă Becali; sper ca în viitor, după totala armonizare legislativă, să nu comită o ilegalitate). Nu ştiu să se fi abrogat oficial, în Germania, interdicţia pentru homosexuali de a lucra la stat. Bănuiesc că da. Oricum, a funcţionat decenii în şir. Probabil că, în aceeaşi ordine de idei, în Australia nu-i îngăduit să porţi pantaloni roz duminica după-amiaza. Vei fi amendat, în Elveţia, dacă tragi apa
În Anglia, este interzisă plimbarea vacilor pe şosele după ora 19 – taman când, la noi, se-ntoarce cireada de la islaz. Tot pe-acolo este interzis să transporţi cu taxiul un câine turbat. În Georgia (SUA) femeile n-au voie să-şi pălmuiască soţii, iar în Danemarca, deţinuţilor li se permite, legal, să evadeze – e dreptul lor!
N-am înşirat aberaţiile de mai sus pentru simplu amuzament. M-am mai întrebat şi mă întreb dacă ambasadele noastre din Anglia, SUA, Germania, Franţa, Elveţia, Norvegia, Danemarca şi-ar putea îngădui să declare barem ilogică, dacă nu absurdă, vreuna din aberantele legi. Statutul nostru de neocolonie nu ne permite aşa ceva: ar însemna un inacceptabil amestec în treburile interne ale respectivelor state. În România, ţară suverană şi deplin egală în drepturi, luăm seama cu indecentă supuşenie la toate atenţionările (uneori chiar obraznice!) ale ambasadelor străine. Să fie egalitate, dar nu pentru căţei!