Mircea Radu IACOBAN

Rafală de sondaje, cercetări universitare, studii cu pretenţii şi, mereu, aceleaşi concluzii prăpăstioase. În cartea neamţului Dieter E. Zimmer scrie negru pe alb: căruţa cu proştii Europei s-a răsturnat în Balcani. Ar exista, potrivit lui Zimmer, şi un defileu al incapacităţii de asimilare a matematicii, propriu elevilor din Albania, Bulgaria, Grecia, România şi Serbia (cum s-or obţine sumedenia de premii româneşti la Olimpiadele internaţionale de matematică nu se mai spune). Studiul profesorului R. Lynn, de la Universitatea din Ulster, plasează românii pe antepenultimul loc în ce priveşte coeficientul de inteligenţă a popoarelor europene. Chiar şi la noi acasă a devenit de bon ton să recunoşti că românii sunt idioţii Europei, cu un IQ mai mic decât al cimpanzeilor, fiind incapabili să ofere omenirii alte creaţii originale decât mititeii şi sarmalele.

Prostălăul nu va recunoaşte niciodată că-i prostovan, ori barem prostănac, drept pentru care condamnarea publică a unui neam în totalitate ar presupune o anume ridicare deasupra plebei: da, ei sunt campioni ai prostiei, însă eu, prin acceptarea acuzei, mă exclud. Eu nu sunt prost. Ei sunt proşti. Eu sunt deştept, fiindcă-i arăt cu degetul pe proşti. Cel ce cutează să spună că românii nu-s nici mai deştepţi, nici mai proşti ca alte popoare, că-şi au şi geniile, şi cretinii în procentaje similare, este imediat taxat de naţionalist retrograd şi antieuropean. Şi cum acuzaţia de a fi „proştii continentului” se sprijină, de regulă, pe unicul argument al rezultatului unui misterios sondaj (care, unde, cine, când, cum?), poate n-ar strica o repede ochire asupra contribuţiilor româneşti unice şi notabile, mai vechi şi mai noi, de regulă ignorate cronic şi tratate cu superioară ironie. Ne referim doar la ştiinţele exacte şi la priorităţile în domeniile tehnice, fără a mai lua în discuţie muzica, arta plastică, literatura, filosofia, teologia etc.

Iată: scriu cu stiloul inventat în 1821 de brăileanul Petrache Poienaru, deţinător al brevetului francez din 1827 pentru „plume portable sans fin qui s’alimente elle-même de l’encre”. Vaccinarea antiholerică a aplicat-o în premieră, încă din 1913, microbiologul român Ioan Cantacuzino. Ana Aslan a descoperit Gerovitalul; în clinica ei au fost trataţi Josip Broz Tito, de Gaulle, Pinochet, Charles Chaplin, Claudia Cardinale şi multe alte notabilităţi; John Kennedy şi-a oblojit afecţiunile coloanei cu Gerovital. Avionul cu reacţie l-a inventat Coandă în 1910, cu trei decenii înainte de Heinkel, Campiani şi Whittle. Paulescu a descoperit Insulina în 1921, pentru ca Premiul Nobel să-l primească trei tineri canadieni ce aflaseră despre performanţele profesorului român din revistele de specialitate. Primul automobil cu aburi din lume l-a construit, în 1880, ieşeanul Dumitru Văsescu, iar cel dintâi motor cu reacţie l-a imaginat şi testat în 1886 Nicolae Ciurcu. Sibianul Kornad Haas a conceput în 1555 (!) racheta cu trei trepte şi aripa Delta. Frédéric şi Irène Curie au recunoscut într-un interviu publicat de „Neues Wienner Journal” că adevărata descoperitoare a radioactivităţii artificiale a fost cercetătoarea româncă Ştefania Mărăcineanu, care a lucrat cândva în laboratoarele părinţilor nobelizaţilor. Al. Popescu, din Oradea, a izbutit, în1997, prima teleportare a unei particule (în laboratoarele Hewlett Packard).

Se pare că, în prezent, Popescu este şomer în România. Justin Capră a inventat primul „rucsac zburător” şi i-a demonstrat performanţele în 1958 taman în curtea Ambasadei SUA la Bucureşti. Aparatul avea să fie brevetat în 1962, desigur, în SUA, de Wendell Moore. Racoviţă a fondat biospeologia. Traian Vuia izbuteşte prima decolare doar cu mijloacele de la bord (1901), Lazăr Erdeleanu este autorul primului (şi actualului) procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf (1908). Gogu Constantinescu întemeiază Sonicitatea. Ştefan Procopiu descoperă magnetonul. Şeful echipei de matematicieni care au calculat traiectoriile în programul Apollo a fost Gheorghe Botezatu. Scaunul ejectabil de aviaţie, care a salvat atâtea vieţi, l-a inventat românul Anastase Dragomir (1925). La Saloanele de Inventică de la Geneva, România obţine importante premii I de fiecare dată. La Microsoft, a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA lucrează câteva zeci de specialişti români. Dacă e să-l acceptăm ca argument, atunci să consemnăm şi faptul că, în 2000, Campionatul mondial de Bridge (unanim considerat „cel mai inteligent joc de cărţi pe internet”) l-au câştigat românii. Iar hackerii noştri, aşa reduşi la minte cum sunt consideraţi românii, au ajuns să fie clasificaţi drept cei mai buni (şi mai periculoşi) de pe mapamond, ei izbutind să intre şi să spargă cele mai protejate site-uri: al US Army, USA Air Force, US Navy, NASA etc.

Altfel, nimic de zis, tare proşti mai suntem!