Mircea Radu IACOBAN

Nu putea să nu existe, în binecuvântatul spaţiu mioritic, o jurizare necontestată – de astă dată, chiar pe bună dreptate. Cinci din cele 14 oraşe care au candidat la obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 au adresat un memoriu comun forurilor europene şi naţionale, reclamând un flagrant conflict de interese în care s-au aflat cele două membre ale juriului nominalizate de Ministerul Culturii pentru a reprezenta România (printre semnatarii memoriului nu se află şi Primăria municipiului Suceava; e împăcată, oare, cu soarta de candidat respins încă din prima fază a jurizărilor?). „Dacă cei doi experţi şi-au asumat acest document (n.n.: procesul verbal final), jurizarea ar trebui refăcută cu alţi experţi din partea României” – declară Constantin Chiriac, membru al Comisiei de selecţie şi monitorizare a oraşelor candidate. Cum se ştie, Chiriac, directorul Teatrului Naţional din Sibiu, a avut importantă contribuţie la atribuirea titlului de Capitală Culturală Sibiului. Fost membru al juriilor internaţionale ce au acordat respectivul titlul, C. Chiriac mai afirmă că ”Eu m-am şi mirat când am văzut nominalizările celor doi experţi din partea Ministerului Culturii, pentru că nu cred că erau în măsură să facă parte din Juriu”. Bun, dar de ce n-a spus-o la vreme, mai ales că avea şi calitatea oficială în care s-o facă?

*

După câte se pare, dosarul de candidatură al oraşului Baia Mare, urbe aflată în compania fericiţilor ajunşi pe „lista scurtă”, a fost alcătuit de doi tineri ieşeni, care şi-ar fi oferit mai întâi serviciile Primăriei ieşene, dar au fost refuzaţi. De ce? Simplu: nimeni nu-i profet în urbea lui!

*

Să mă ierte dl Chiriac, dar intervenţia sa, din care am citat ceva mai sus, nu prea „sună” a discuţie pe teme de cultură. Ceea ce chiar ne miră: ştiindu-l şcolit la Iaşi, îl creditam cu o cunoaştere onorabilă a gramaticii limbii române. Din păcate, dă un jenant chix, însuşindu-şi, după reţeta „noi vorbim, nu gândim”, agramatismele puse în circulaţie de exponenţii culturii stadioanelor: „Noi, CA ŞI membri ai unui Juriu...”, „Ministerul Culturii CA ŞI structură organizatorică...” Care „ca şi”, coane Chiriac, de unde naiba l-ai scos, de ce imiţi servil pe cei făr-de carte? Culmea e că, păzindu-se de cacofonii inexistente, nu le vede pe cele reale („Dacă cei doi experţi...”). De unde se observă că acest idiot „ca şi” parazit, stupid şi incult, nici nu mai este perceput drept proteguitor de cacofonii, ci e luat pur şi simplu ca nouă normă a vorbirii cotidiene! Reamintesc: „Teatru Naţional” însemna teatru în limba naţiunii (şi nu un rang de frunte între celelalte scene româneşti). Dacă până şi un director de Teatru Naţional strică limba română, lăsând-o pradă stadioanelor, atunci se pare că nu mai e nimic de făcut!

*

Doar unul din cinci cetăţeni ai Republicii Moldova susţine unirea Basarabiei cu România - şi asta după un sfert de veac al liberei informări, documentări, dumiriri, după ce basarabenii şi-au putut cunoaşte cum se cuvine ţara (România, adică), după ce şi-au spus răspicat cuvântul istoricii din amândouă părţile Prutului, scriitorii, ziariştii, societatea civilă, după ce s-au acordat zeci şi zeci de mii de cetăţenii, după ce alte zeci de mii de tineri moldoveni s-au şcolit în România. Cum-necum, realitatea asta e – ceea ce trimite în ridicol credinţa unora că, în 1989, „s-ar fi ratat momentul unirii” (atunci, procentajul unioniştilor era şi mai mic, oscilând între 7 şi 8%, iar Basarabia era republică sovietică unională şi, la Tiraspol, Armata a XIV-a cu arma la picior!). Un oarecare firav temei de speranţă îl constituie, totuşi, faptul că autorul sondajului, Institutul de Politici Publice din Chişinău, l-a realizat pe cheltuiala marelui nostru prieten Soros. Drept pentru care cifra reală s-ar putea să nu fie 1 la 5, ci, să zicem, 1 la 4, ba chiar şi 1 la 3. Ce se schimbă hotărâtor în ecuaţia unirii? Prea puţin pentru a o vedea înfăptuită în orizontul anului 2018! Doar un grav şi important eveniment internaţional ar resuscita cumva ideea reîntregirii, fiindcă, de fapt, nu există nici o unanimitate românească – sondajele atestă, la noi, 68% prounionişti. Până una-alta, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatol Şalaru, avertizează că „Republica Moldova se află în pragul dispariţiei sale ca stat”, iar expertul Dan Dungaciu crede că „Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă situaţie din istoria sa de după declararea independenţei”.

*

O cretină reclamă Orange, realizată ca pe vremea filmului mut, revine la Look tv de câte zece ori în timpul unui meci, întrerupând brutal transmisia şi lăsând impresia că telespectatorul este crezut idiot, dacă-i nevoie să i se repete acelaşi text până la totală intoxicare şi sastisire. Ce-i prea mult strică, efectul reclamei este exact invers: îţi vine să spargi ecranul, dar, până la urmă, te descarci doar cu o înjurătură...