Mircea Radu IACOBAN

Într-o carte recent apărută, „Alecsandri băcăoanul”, Ioan Dănilă adună pledoarii documentare și jurnalistice menite să justifice și să impulsioneze funcționarea unei Case-muzeu Alecsandri într-un imobil despre care există indicii că ar fi aparținut poetului. Păstrarea amintirii lui Alecsandri este o mai veche preocupare a intelectualității din jurul revistei „Ateneu”, care încearcă să se elibereze de „obsesia Bacovia” ce preschimbă Bacăul în orașul cu un singur (mare) scriitor. Criticul și istoricul literar Al. Piru chiar a exclamat „încetați cu acest cult exagerat pentru Bacovia, dați-i drepturi egale cu Alecsandri, care s-a născut tot la Bacău.” Gabriel, fiul lui Bacovia, a sugerat chiar o trăsătură de unire, vorbind despre „locul ce a dat A-ul și B-ul literaturii române: A-ul, Alecsandri, și B-ul, Bacovia.”

Demersurile insistente pentru luarea în proprietate publică a casei din str. Apostu nr. 9 sunt susținute, într-o anexă a amintitei cărți, de un CD în care-s înregistrate declarații de adeziune datorate lui Andrei Pleșu, Ion Rotaru, Eugen Simion ș.a. Dacă nedumirește ceva, atunci nu poate fi vorba decât despre ciudata lentoare cu care forurile locale dau curs (sau, mai bine zis, nu dau curs) propunerii ca atare, evident îndreptățită. Altfel, ar fi de discutat doar câteva chestiuni de istorie literară. Deși unele izvoare consideră că bardul s-ar fi născut la Iași, iar Călinescu stabilește locul nașterii într-o căruță cu care familia se refugia din calea eteriștilor „către munții Bacăului”, se pare că, într-adevăr, poetul a văzut lumina zilei în târgul Bacău. Hotărâtor ar fi înscrisul lui Alecsandri însuși: „m-am născut la Bacău”. De aici încolo și-ar putea face loc unele îndoieli, fiindcă tot Alecsandri și tot cu mâna lui scrie „în anul 1821” – ceea ce-i fals.

Mai aproape de realitate pare „mărturia de mitrică” a Vornicului Alecsandri, unde afirmă că fiul său s-a născut la 14 iunie 1818. Aducem și noi un argument: Teatrul Național din Iași a luat ființă în 1840. Printre directori s-a aflat și Alecsandri. La 19 ani? Imposibil: cu toate lejeritățile veacului privind accederea în prestigioase funcții a generației tinere (Maiorescu, rector la 23 de ani!), nu-i de crezut că un june de 19 ani, abia lansat în câmpul literelor și aflat la ani-lumină de zenitul bine meritatului său prestigiu, ar fi putut ajunge directorul celui mai important for cultural-artistic din Moldova.

Întrebare: dacă scriitorul nu-i sincer în ce privește anul nașterii, putem să-i dăm totală crezare când stabilește locul? Trebuie să observăm că nu-i vorba despre un caz izolat: și altor clasici români nu li se cunosc exact nici data, nici locul nașterii, fiindcă, se pare, nici ei înșiși n-aveau deplină siguranță! Călinescu: „Ion Creangă nu știe niciodată câți ani are și se contrazice de la mână până la gură”. O dată posibilă a nașterii o indică povestitorul însuși: 1 martie 1837; alta, descoperită într-o mitrică, ar fi 10 iunie 1839. Atunci când a solicitat autorizarea căsătoriei, Creangă a declarat că s-a născut în 1835, alteori vorbește despre 1840. Cu una, cu alta, probabil că la întrebarea „când s-a născut Creangă?” răspunsul cel mai acceptabil rămâne 1837, dar încă o dată se vede cât temei poate fi pus pe informațiile furnizate de scriitorul însuși.

Aceeași situație și în cazul Eminescu. Discuțiile și controversele pe tema datei nașterii poetului au avut chiar neașteptate ecouri... politice: Mișcarea civică „Mihai Eminescu” din Timișoara, condusă de revoluționarul Lorin Fortuna, a solicitat o reacție națională menită să „restabilească” ziua de 20 decembrie 1849 în locul celei de 15 ianuarie: „ne bazăm pe dovezi clare în acest sens”. Dovezi, într-adevăr, ar fi, numai că... tot șubrede: în documentele Gimnaziului de la Cernăuți, unde a studiat Eminescu, stă scris 14 decembrie 1849 și nu 20. Titu Maiorescu a „împământenit” ziua de 15 ianuarie, devenită „Zi a culturii naționale”, luând în considerare arhiva Bisericii Uspenia din Botoșani, unde este trecut „15 ghenarie 1850”, dată la care poetul este astăzi sărbătorit. Numai că... eronat: fiind vorba de calendarul stilului vechi, s-ar cuveni s-o prăznuim la 3 ianuarie, nu la 15... Dar locul nașterii? Sora poetului, Aglae, este sigură că venirea pe lume a „Luceafărului” s-a petrecut la Ipotești; alte surse vorbesc despre Botoșani, ba, unele, și despre Dumbrăveni. Nesiguranțele provin din aceeași sursă: lipsa (până la Al. Ioan Cuza) a evidențelor de stare civilă. Practic, nimic altceva de făcut decât să convenim cumva... și-atât.