Mircea Radu IACOBAN

Un posibil post-scriptum la articolul „Nu ne știm istoria” (vezi „Monitorul” de sâmbătă): În aprilie 2004, Parlamentul României a sărbătorit, printr-o reuniune solemnă, în prezența Președintelui țării, a președinților celor două camere și a Președintelui Academiei, împlinirea a 175 de ani de la apariția primei publicații în limba română, „Albina românească”. S-a tipărit și Albumul omagial intitulat „Album aniversar pentru începuturile presei românești”. De atunci, 1829 a rămas să fie considerat anul nașterii presei române. Așa să fie? Cu aproape patru decenii înainte se tipărea, la Iași, „Cour(r)ier de Moldavie”. A avut o apariție regulată, era scris la Iași, se difuza în Principatul Moldovei și oglindea în bună măsură realitățile „din lăuntru”. Era o publicație românească scrisă în limba franceză; nu face parte din istoria presei franceze, ci a presei române, așa că și data nașterii gazetăriei noastre s-ar cuveni coborâtă. Cu 39 de ani!

 *

1942: războiul mondial este în toi. La întâlnirea cu Hitler, lui Antonescu i se cere sporirea contribuției de război a României. La Cotul Donului mor 150.000 de ostași români. Crunte restricții și sărăcie în toată România: totul pentru front! Și totuși! În 1942, statul român înființează, la Iași, Filarmonica „Moldova”! Concertul inaugural (9 octombrie 1942) a fost dirijat de George Enescu. În același an, Direcția Teatrelor Naționale și Operelor Române (director general: Liviu Rebreanu) decide înființarea, la Iași, a „Operei Române a Moldovei”! Cine spunea că între arme, muzele tac?

 *

1917: război mondial. Bătăliile de la Mărăști și Oituz (peste 5000 de morți numai la Mărăști). Tifos. Autoritățile române s-au refugiat la Iași. Jale și lipsuri de nedescris. Moment în care dramaturgului Mihail Sorbu, „un talent care promite scenei românești lucrări de mare valoare” (conform adresei 992/1917 a Ministerului Culturii), i se acordă o bursă lunară de 500 de lei pe timp de un an, plus 1000 de lei cheltuieli de călătorie, pentru a vedea spectacole și a se documenta la Paris. Se cuvine repetată întrebarea: cine spunea că între arme...

 *

Poate nu-i lipsit de interes să recitim versurile lui Gh. Asachi (1788-1869): par ciudat de actuale: „Patrioții între sine unul altul groapa sapă / De averea cea străină epitropul se adapă / Giudele, căruia datu-i ministeriul cel mai sfânt / Direptatea celor meseri ș-al său vinde giurământ (...) Înarmează-te, române, cu oțele și cu zale / Mai mult însă te-ntărește și cu armele morale! / Nemoralul, egoizmul, interesul ovelit / Sunt tiranii carii se-ncearcă să te ție cătușit / (...) De-a străinilor urzele a scăpat a noastră țară / Numai vițiul dinăuntru va putea ca să o piară” (Iași, 1836).

 *

Din documentele procesului de la Nȕrenberg: Fuhrerul își vedea inamicii după cum urmează: ”Roosevelt – un alienat mintal. Churchill – o vită lipsită de voință. Stalin – un geniu. Dacă Churchill este un șacal, atunci Stalin este un tigru!” Ce să ne mai mire, când istoria însăși rămâne uimită înregistrând incredibilul: Lenin a ajuns la putere în 1917 datorită sprijinului nemților, Hitler a devenit cancelar cu susținerea (inclusiv materială!) lui Stalin!

 *

În spatele unei clădiri retrocedate și lăsată în paragină a Spitalului de psihiatrie Socola, găsesc un vraf de registre cu rapoarte de tură azvârlite în ploaie. Perioada: 2006-2009. Citesc: într-un pavilion ”antic și de demult” în care ba nu se găseau seringi, ba Aspirină, ba nu funcționa încălzirea centrală (în decembrie!), ba se înfunda canalizarea, ba…, ba…, asistentele își făceau datoria până la capăt – rapoartele o atestă. Emoționant cel din 31 decembrie: ”La mulți ani vouă și tuturor celor internați! Un an nou fericit și norocos! Să fiți sănătoase și să vă dea Dumnezeu tot ce doriți!” Urare adresată, după cum se vede, și colegelor asistente, și alienaților aflați în îngrijirea lor. Și cum sunt sigur că nimeni nu va mai citi niciodată acest dosar betegit de ploaie și zăpezi, notez în cele ce urmează numele descifrate în semnăturile de pe rapoartele de tură: Costeschi, Gherasim, Cardașim, Dănălache, Melinte, Roman, Pintilie, Brișcaru, Ciobanu, Pașa, Panica. Prin ce spitale de pe alte meridiane vor fi lucrând acum?