Mircea Radu IACOBAN

Urmăream, cândva, într-o sală de așteptare, o emisiune tv ce relata în direct nu mai știu care ispravă a astronauților americani. Către final (așteptam la dentist…) iese din cabinetul stomatologului un individ ținându-se cu mâna de falcă. Vede o frântură din emisiune și așa, în trecere, se pronunță disprețuitor: „Toți cosmonauții americani sunt masoni!” Și iese. Ne uităm unii la alții: or fi masoni? Și ce dacă? La urma urmei, și Cuza a fost mason, eu unul am prieteni onorabili care (zice-se) sunt masoni, nu văd incompatibilitatea, ce ar aveau una cu alta? L-am reîntâlnit pe cârcotaș în aceeași sală de așteptare; până i-a venit rândul la sfredelitul măselelor, ne-a informat că Guvernul României e format în cea mai mare parte din evrei, că basarabenii sunt niște trădători nenorociți, că ne furăm propriul gaz metan, că toți politicienii sunt … (de nereprodus) ș.a.m.d. După ce a plecat, un coleg de pe banca suferinței l-a caracterizat sec, în două vorbe: „Ăsta-i Gică Contra!”

Personaj popular, cu vechi state de serviciu în arealul mioritic, Gică Contra a intrat și-n atenția dicționarelor: „epitet atribuit unei persoane care adoptă întotdeauna puncte de vedere diferite de cele ale majorității” (Webdex). Nu se prea vedea până la revoluție, fiindcă n-avea unde întoarce într-un spațiu potopit de turnători, dar, după sceneta cu „fă-te că lucrezi!”, a ieșit victorios în față, aflându-și locul și norocul în presa scrisă și (mai ales) la televiziuni. Pentru rating este esențial să ai barem unul care înjură cum respiră. Știrea ori comentariul „pozitiv” trimite imediat telespectatorul pe alt program, acolo unde Gică Contra și-a construit popularitate, are fani și-i prețuit în funcție de cât de abitir înjură – nu contează pe cine și nici cum îl judecă lumea (zici ceva rău de Băsescu ești USL-ist, zici de Ponta, ești băsist!).

Un reputat Gică Contra a fost, la începuturi, îngălatul Ion Cristoiu. Cum s-a preschimbat în Gică Pentru, cum a pierdut trei sferturi din interes și iată-l rătăcit într-un peisaj bine populat cu noua falangă de… Contra. Or fi ei autentici? Iată întrebarea. Gică cel adevărat trăiește într-o perpetuă negație și nu alege. Toți și toate-i put, sunt egal culpabile și egal amendabile. Ceea ce nu-i deloc valabil în cazul combatanților tv, calați pe reacții previzibile, de unică directețe. Și mă tem că nu mai avem nici un Gică Contra autentic! Un candidat ar fi fost, cândva, Dinescu. Iată ce declară azi: „Am obosit să tot fiu Gică Contra! (…) Până la urmă, armura asta de Gică Contra devine obositoare. În realitate, sunt altfel.” Și nu-i vorba doar despre Dinescu.

Paul Goma, văzut (de unii) drept cârcotașul deplin al literaturii române, are zone pe care le ocolește și le prezervă cu mare grijă. Britanicii, considerați Gică Contra ai UE, sunt împotrivă doar atunci când par atinse interesele regatului. Traian Ungureanu crede că Ponta este „un Gică Contra european”, în vreme ce alții i-ar decerna trofeul chiar lui Trăienică… La noi, cei de la „Antene” bat într-o singură direcție și doar simulează atacuri de carnaval în cealaltă – cum, de altfel, face și B1 TV.

Ca să fii un Gică autentic s-ar cuveni să posezi ceea ce adânc lipsește peisajului presei române: obiectivitatea. Fiindcă obiectiv poți fi și înjurând, și lăudând, nu asta contează, ci investiția de reală sinceritate a demersului gazetăresc. Dacă Bulă a răposat și Păcală așijderea, nici personajul Gică Contra nu se simte prea bine. A rămas pălmaș, să viețuiască în zone mărunte și lipsite de interes electoral; practică eterna contestare din dorința de a se arăta mai deștept, mai lucid și mereu cu un pas înaintea celorlalți. Sus, unde se-nvârt și se dezvârt politicalele, oficiază o veșnică garnitură de Gică Contra inautentici, a căror egală dispoziție contestatară este contrafăcută și iluzorie. Așa că, în pofida inflației prin clonare, nici Gică Contra nu mai e Gică Contra. De fapt, e Gică Pentru.

P.S.

Nu numaidecât în legătură cu cele de mai sus, iată reacția organelor în drept la bădărăniile și insultele proferate de numitul Radu Banciu: CNA a amendat B1 TV cu 10.000 de lei, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a aplicat aceluiași post și pentru același motiv o amendă de 5.000 de lei:„Declarațiile în cauză au vizat atingerea demnității umane și crearea unei atmosfere ostile, degradante, umilitoare și ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane pe criterii de cetățenie, gen, apartenență etnică și socială”.