Mircea Radu IACOBAN

Un amic mi-a adus, din Israel, un CD cumpărat de la chioșcul de ziare. Se intitulează „Transilvania sau Erdely, o regiune a Ungariei la granița cu România”. Excesele naționalist-șovine de orice fel au încetat de mult să ne uimească – mai ales că avem și noi extremiștii noștri, dacă nu la fel de brutal-agresivi, oricum, tot inacceptabili în Europa secolului XXI. Filmulețul pus în vânzare în Israel (și, probabil, nu numai) bate însă toate recordurile mistificării, contrafacerii și minciunii de șanț, etalând un nivel polemic de-a dreptul jalnic, spre a culmina cu o predicție catastrofică... jinduită: încălzirea globală va șterge de pe suprafața pământului o bună parte din România. Prezentarea grafică sugerează cum apele Mării Negre urmează să acopere toată zona românească de câmpie, urmând să dispară nu numai Constanța, Tulcea, Mangalia, Medgidia, ci și Bucureștiul, Focșaniul, Galațiul, Brăila, Ploieștiul, Buzăul, Giurgiul, Oltenița, Slobozia, Slatina, Piteștiul, Craiova... Simularea pe computer este însoțită, în plan sonor, de un marș revanșard având refrenul „Ardealul e al nostru”.

După generic, o inscripție în maghiară și engleză acoperă întreg ecranul: „Dacia romană? Un mare shit!” (n-am tradus până la capăt din explicabilă jenă). După care filmul înșiruie imagini mizere din cartiere umile țigănești (de ce n-or fi filmat și la Strehaia, Ciurea, Buzescu, Huedin...) și cadre ilustrând un soi de Neanderthal lugubru, de-ți vine să spui c-ar fi chiar bine-venită năboirea apelor, să șteargă sinistra pată românească de pe harta Europei!

Față de asemenea izbucniri pătimașe, practic de neoprit, probabil că protestele n-au rost: orice individ cu un IQ spre mediu pricepe din prima clipă că se află în fața unui gest șovin golănesc care se cuvine tratat ca tare – ignorându-l. (Mă-ntreb câteodată cum ne-am comporta noi dac-am fi în locul maghiarilor. Minoritari, adică. Probabil că n-am osteni să ne dăm în cap unul altuia, spre deosebire de unguri, care predau de multe decenii o adevărată lecție de solidaritate, susținere și unitate...)

Nu-i de neglijat nici senzația incertă că apartenența țării la NATO și UE ne-a cam tocit reflexele, făcându-ne să ignorăm amenințările latente care, totuși, nu încetează să pândească România. Clădite pe iluzii revendicative, n-au nici o șansă în actualul moment politic european, dar nu-i de trecut cu vederea faptul că orice nefericit prilej viitor, cât de mărunt, atent speculat, poate duce la deschiderea cutiei Pandorei. Dacă filmulețul maghiar translează rezolvările visate în contul... încălzirii globale, alții, mai cu picioarele pe pământ, construiesc scenarii demolatoare concrete. Săptămâna trecută a fost programată la Cernăuți întâlnirea miniștrilor de Externe ai Rusiei (Lavrov) și Ucrainei (Kojara), consacrată „reglementării conflictului moldo-nistrean”.

Cu acest prilej, deputatul Andrei Safonov semnează un articol din care cităm: „În cadrul tuturor regimurilor politice, România este un stat șovin, cu o diplomație profesionistă activă, care servește eficace politica expansionismului românesc (...), singura posibilitate de a ne salva odată pentru totdeauna de pericolul românesc este încetarea existenței statului român și dispariția sa de pe harta politică a lumii (...). Dezgregarea și împărțirea României este o cauză nobilă. Ea poate fi comparată cu o lovitură de pumnal dată în inima unui bandit care v-a furat nu o singură dată și care intenționează s-o facă încă o dată.” (Safonov este deputat la Tiraspol și-i înspăimântat de perspectiva, oricât de îndepărtată, a unirii Basarabiei cu România.) „Naționalismul românesc este cu neputință de stârpit și-i în ofensivă. Sarcina noastră este să trimitem o furtună capabilă să distrugă coliba chiriașilor de la Ion Antonescu la Traian Băsescu.” Iată și rezolvarea practică propusă de Safonov: „Moldova de peste Prut, cu capitala la Iași, poate fi transformată într-un stat separat sau poate fi unită cu actuala Republică Moldova (...). Noi nici nu punem în discuție drepturile inalienabile ale Ungariei asupra pământurilor ei de veci – Transilvania. Mai mult: teritoriul maghiar poate fi mărit, drept compensare pentru traiul îndelungat al maghiarilor acolo, în frontierele unui stat străin, și pentru asuprirea națională (...). Bulgaria ar avea doar de câștigat, adăugând câte ceva la Dobrogea (...). După oficializarea destrămării României ar putea fi restabilit statul Valahia, sau în forma unei republici, sau în forma unei monarhii constituționale. În cel din urmă caz este rațională instituirea unei alte dinastii, pentru că vechea, reprezentată de actualul ex-rege Mihai, ar aminti o Românie întregită, care, vrem să sperăm, va fi dată uitării.”

Mulți al de Safonov pândesc din umbră, așteptând momentul atacului hotărâtor. Suntem, oare, conștienți de asta? Luăm necesarele măsuri de contracarare sau continuăm să ne irosim energiile întorcând pe toate fețele, seară de seară, tot soiul de fleacuri televizate?