Cătălin MIHULEAC

În anul 1976, Johnny Rotten, pe numele din buletin John Lydon, cel recunoscut drept fondator al curentului muzical „punk”, îşi manifesta dezgustul faţă de starea lucrurilor din branşă, purtând peste fizicul său nefericit un tricou, pe care stătea scris cu litere războinice: „Urăsc grupul Pink Floyd!”

În acest moment, Pink Floyd, emblematica formaţie care a încântat două generaţii, se pregăteşte să le încânte şi pe cele viitoare, integrala operei lor – conţinând 14 albume – urmând a fi reeditată de casa „EMI”. Iată, sunt şi semne că nu totul este pierdut pe planeta noastră...

Pentru o comparaţie la minut, curentul punk şi formaţia Sex Pistols, condusă de acel Rotten care-i ura şi probabil că-i urăşte mai dihai pe Pink Floyd, nu mai găsesc nici măcar destui nostalgici dispuşi să pună botul la o reeditare. Din punctul de vedere al istoriei muzicii, cred că acest curent ar fi putut fără regrete să lipsească. Pink Floyd au înfrumuseţat lumea inventând un sunet nou. Sex Pistols şi tot curentul lor punk au făcut ferfeniţă orice idee de sunet plăcut sufletului.

Reamintind că numele grupului Pink Floyd vine ca un omagiu adus bluesmenilor Pink Anderson şi Floyd Council, nu cum i-am auzit pe atâţia specialişti de la noi bătând câmpii, să mai adăugăm ceva ce poate demonstra modul cum se pot închide buclele personale ale celor aleşi de soartă.

La puţin timp după apariţia pe disc single a cântecului „Money”, compus de Roger Waters – cofondator al formaţiei şi fiul unui miner necăjit care făcea parte din Partidul Comunist englez – acesta a făcut un mic calcul matematic. Rezultatul arăta că a câştigat cu „Money” mai mulţi money decât ar putea cheltui vreodată.

Cu atât mai de neînţeles este pentru mine atitudinea lui Waters care, după ce a părăsit formaţia în 1983, i-a hărţuit pe ceilalţi prin tribunale... Când îngerii te răsfaţă, parcă şi comportamentul tău se cuvine să fie unul astral.