Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Galeria unei echipe de fotbal din prima noastră ligă cântă teatral la meciuri refrenul „Suntem peste tot acasă”. Şi ca român eşti peste tot acasă, în sensul că fiece loc din lume îţi vorbeşte despre ţara ta, îţi vorbeşte nu doar pe un ton negativ – prin hoţi şi cerşetori -, ci şi pe un ton pozitiv.
Să luăm Amsterdam-ul: în „Muzeul istoric evreiesc” ţi se aminteşte că un curent artistic important – „Dadaismul” -, a fost iniţiat de creatori români, în frunte cu Tristan Tzara, cel născut la Moineşti - Bacău.
Apoi, nenumăratele fete care asigură continuitatea faimei „Cartierului roşu” sunt românce, dar şi clienţii lor sunt deseori români, începând cu europarlamentarii de la Bruxelles, care trebuie să-şi blegească şi ei tensiunea acumulată în erecţiile gata să plesnească şi să umple sala Parlamentului continental cu sâmburi mari ca de harbuz. De ce nu produc fetele astea lovele pentru ţara noastră şi merg să stingă focurile de prin străini, asta trebuie să-i întrebaţi pe tăietorii de salarii şi pensii.
Încasările aduse de vizitatori Amsterdam-ului nu sunt legate doar de prostituţia turistică şi de narcomania turistică, găzduită în nenumăratele „cofee shop-uri”, unde fumezi marijuana până te ia bâţul. Ci şi de muzee, începând cu cele închinate lui Van Gogh şi Annei Franck. Ambii, nişte etaloane de nefericire.
Pe primul n-a dat nimeni doi bani în cursul vieţii, exceptându-l pe fratele său. Un singur tablou vândut, şi ăla cu o poveste în ceaţă, o ureche tăiată, un glonte în piept, tras cu mâna lui. Iar după Anne Franck, copila evreică ascunsă împreună cu sora şi părinţii într-o debara secretă, a rămas un jurnal, recuperat în chip miraculos şi puţin cusut cu aţă albă de tatăl său, unicul supravieţuitor al familiei, după arestarea şi internarea în lagărele naziste de concentrare.
Sunt pline ochi aceste muzee, la intrare se formează cozi lungi, deşi tariful de intrare se învârte în jurul a zece euro. Ceea ce înseamnă că pe nenorocirea altora se poate scoate un preţ bun. Încă o dată, nenorocirea se dovedeşte o foarte bună afacere.
