Cătălin MIHULEAC

Acum câteva zile, am comis crima de a parca maşina pe trotuar, în faţa unei case. Imediat, a ieşit afară un tinerel, cu o falcă în cer şi alta în pământ, care mi-a zis să-mi mut rabla de acolo, fiindcă altfel îmi mută el mie fălcile, astfel ca să semene cu ale lui.

Am crezut că supăratul este însuşi domnul George Coşbuc în persoană, proprietarul străzii cu acelaşi nume pe care mă găseam, dar am aflat apoi că locuinţa în faţa căreia îndrăznisem să parchez aparţinea unei vedete de la TVR Iaşi, iar cel care mă ameninţase cu mutarea fălcilor era nepotul dumneaei, de profesie avocat. Mi-am păstrat cumpătul, că mă şi vedeam a doua zi la jurnalele de ştiri, sub titlul „Ucis de un rival, pentru un loc de parcare.”

Fiindcă am şi eu o mulţime de cunoştinţe, am fost fericit să descopăr că printre ele se număra şi vedeta de la TVR Iaşi, o femeie aparent serioasă, între 50 şi 60 de ani. Mizând pe maturitatea ei, am căutat-o ca să discutăm cazul la telefon, a doua zi. Mă aşteptam ca ea să-mi repare cât de cât amorul propriu rănit, dar imediat ce a auzit în ce chestiune o deranjez, m-a şi luat la 11 metri, explicându-mi că s-a săturat efectiv de noi ăştia, care parcăm în faţa caselor lor. Zadarnic am încercat să-i spun că strada e a tuturor, că în locul respectiv nu era nici un semn oficial de circulaţie care să interzică parcarea, că nepoţelul său putea să-mi atragă atenţia elegant, nu să vină cu chef de cafteală. Vedeta de la TVR Iaşi mi-a închis telefonul şi a curmat discuţia. Cu siguranţă, conversaţia cu mine i-a adus câteva riduri noi pe faţă.

Vedeta de la TVR Iaşi are destule premii la activ, fiindcă oamenii de televiziune se premiază des între ei. Unul dintre ele, pe care îl ţine pe noptieră, este obţinut pentru un documentar despre Birlic. Din punctul meu de vedere, a rămas doar cu tinicheaua premiului, fiindcă n-a învăţat nimic din inteligenţa şi umorul lui Birlic.