Aşa cum am pronosticat nu demult, pensionarilor din România li se răpeşte una dintre ocupaţiile de bază. Pentru că spectacolul umilitor, oferit de ei zi cu zi va dispărea, spre deznădejdea lor. Adio, aşadar, pândă a maşinilor care aduceau teancurile cu ziare zilnic, inclusiv duminica, în jurul orei 17! Adio, buluceală! Adio, marfă căpătată moca!
Căci „Adevărul de seară” nu va mai apărea. Kaput! Cotidianul gratuit urmează, cică, să se transforme într-un săptămânal, care se va cumpăra normal, cu lovelele numărate în palmă. Desigur, nu-i foarte departe nici ziua când săptămânalul se va duce şi el pe copcă, dar asta e deja altă vorbă.
Povestea „Adevărului de seară” arată cât de puţină mobilă au la mansardă cei care conduc acest bombastic trust. Povestea acestui ziar arată cât de multă minte are şi Dinu Patriciu, care i-a desemnat pe acei oameni şi apoi a aprobat un proiect de-o asemenea stupizenie.
Haideţi, s-o luăm logic: dacă editezi dimineaţa un ziar bengos, cel mai bengos, care a ajuns lider pe piaţă împachetând cărţi la preţul de sub librării, ce sens are ca seara să vii cu un alt ziar, dar de data asta gratuit? Ca să te concurezi pe tine însuţi? Ca să îţi furi singur căciula?
O explicaţie există, totuşi. Cum ziarul ăsta a fost condus multă vreme de trei olteni – Corneţeanu, Ciocăzanu şi Cartianu, primii doi ejaculaţi între timp – se aplică foarte bine, în cazul lor, un banc cu olteni. Ştiţi ce fac oltenii când se plictisesc? Se dezbracă şi păzesc hainele! Ştiţi ce fac oltenii când deţin un ziar care e liderul de piaţă? Mai scot altul, seara, dar de data asta gratuit!
Mai e ceva care zice multe despre modul în care Dinu Patriciu îşi alege subalternii. Cel care a condus de la înfiinţare acest ziar de seară e un tip care a făcut propagandă pe faţă PD-L-ului, în campania electorală, deşi „Adevărul” anunţa, bătându-se cu pumnul în piept, că nu se va implica în nici un fel în confruntarea politică!