Cătălin MIHULEAC

După cum ştim, organizaţiile europene de protecţie a pedofililor l-au făcut scăpat până la urmă pe peştele gras numit Roman Polanski, deşi pescarii americani s-au luptat vreme de decenii să-l prindă. S-au luptat pentru captura asta mai eroic decât personajul principal din „Bătrânul şi marea”, celebra carte a lui Hemingway.

Stârnită de Franţa, justiţia elveţiană a făcut ce a făcut şi l-a ajutat să se fofileze pe regizorul consumator de carne de minoră în carcasă. O lume întreagă a aplaudat modul în care justiţia nu a mai fost justiţie. Dar e timpul să se vindece de iluzii până şi cei mai visători dintre noi: lumea e proastă peste tot, nu numai în România.

Din păcate pentru Franţa, un alt peşte gras din crescătoria sa, şeful de la FMI, a primit în buză un cârlig mare şi incomod ca un harpon. Iar ăsta - dacă e să folosim franş limbajul cel mai potrivit activităţilor sale sexuale, cu scuzele de rigoare adresate doamnelor şi domnişoarelor - chiar că a belit-o.

Deşi s-a încercat şi în cazul lui o solidarizare ca la Roman Polanski – mereu îmi vine să îl dezmierd Roman Pulanski – omul are la mâini cătuşe groase cât jugul de la bou şi cred că îşi va trece în curriculum vitae ani grei de bulău. Iar cum e în puşcăriile din USA, asta numai curul lui Necolaiciuc, şezut câţiva ani pe acolo, o poate mărturisi.

Mă rog, treaba lui. Eu am o singură curiozitate, în calitate de cetăţean al unei ţări care întinde mâna regulat spre mila FMI-ului. Când o fi venit şeful ăsta mare pe la noi, cu ce l-o fi omenit Traian, mai bine zis cu cine l-o fi omenit, pentru ca ţara noastră să obţină împrumuturile vitale pentru ea ? I-o fi pasat-o pe Roberta, sau poate chiar pe buzata de fie-sa ?

Sau o fi mers cu ospitalitatea până acolo încât i-a servit-o pe tavă, cu un şervet alb în jurul mâinii, chiar pe blondina Lenuţa ? Oare s-o fi îndurat ? Oricum, fiind vorba de interesul naţional, româncele care au trecut prin patul şefului de la FMI ar trebui cunoscute, pentru ca tot poporul să le ştie şi să le preţuiască.