Merg cam de două ori pe an în Liège, la un foarte bun prieten, astfel că am ajuns să îndrăgesc acest oraş belgian, cântat printre alţii de Jacques Brel, în al său minunat „Il neige sur Liège”. Dar şi alte personalităţi şi-au legat numele de acest oraş, dac-ar fi să-l pomenim doar pe Georges Simenon, născut şi trăit aici ani buni, scriitorul din a cărui pană a ieşit, într-o zi, şi a plecat în lumea largă faimosul comisar Maigret.
La Meuse - râu lung de 950 de kilometri, care, înainte de a se vărsa în Marea Nordului, curge încet şi consistent prin Franţa, Belgia şi Olanda - traversează şi oraşul Liège, oferindu-şi apele unui asiduu comerţ, dublat de un turism asigurat de navele de croazieră.
Undeva, în plin oraş, deasupra râului, un bloc de piatră se arcuieşte grandios. În vârful lui, un înotător de bronz se pregăteşte să plonjeze în apă. Chiar aşa se numeşte sculptura: „Le plongeur”, „Plonjorul”, şi nu e de mirare că belgienii o socotesc una dintre mândriile oraşului lor.
Am rămas „bouche bée”, cum zic fraţii noştri francofoni, să aflu că autorul „Plonjorului” este un moldovean de-al nostru, Idel Ianchelevici, născut în România, mai precis în Leova (la 80 km de Iaşi), care acuma e bifată în dreptul Republicii Moldova.
Interesant este că lucrările de debut ale lui Ianchelevici datează din 1930, pe când îşi satisfăcea stagiul militar la „Regimentul IV Roşiori” din Galaţi. Comandantul regimentului, auzind despre talentul soldatului, i-a ordonat să sculpteze un număr de 14 busturi de-ale marilor voievozi români: Ştefan, Mircea, Mihai Viteazul şi restul găştii. Pentru asta, i-a oferit drept plată un preţ foarte bun: scutirea de instrucţia militară.
Am vorbit zilele trecute despre celebrul scenarist ieşean I.A.L. Diamond, care şi-a câştigat gloria mondială la Hollywood. Acuma, l-am pomenit pe Idel Ianchelevici, alt român faimos. Iar noi continuăm la nesfârşit să susţinem că imagine favorabilă în lume ne fac sportivi precum Comăneci, Hagi şi Năstase.
Fără supărare, dar e de toată jena.