Privind tragedia care a pălit cu furie depozitul de roboţei galbeni care este Japonia, sunt convins că şmecherii sus-puşi din România – cei care au drept filozofie să îşi clădească norocul pe nenorocul majorităţii - oftează adânc, din călcâie. Dar nu oftează de compasiune, doamne păzeşte, căci în fond nici nu-s în stare de aşa nişte sentimente care te împiedică să reuşeşti în viaţă. Ci oftează cu invidie, cu pizmă, ofticându-se cum deodată a dat norocul peste gălbejiţii ăia de niponi!
Insomniile îi erodează şi abia-abia de adorm spre dimineaţă, gândindu-se ce bine le-ar prinde să se abată şi pe la noi un cutremur mai serios sau chiar două, fiindcă de ciupeli nesemnificative, pe la inundaţiile anuale, s-au săturat, efectiv s-au săturat! Inundaţiile au ajuns la noi doar nişte ciubucuri de amatori; pe când, la un cutremur, dacă eşti băiet deştept şi te întovărăşeşti cu cine trebuie, se pot da adevărate tunuri, care-ţi înmulţesc averea de „n” ori, ca la un joc de bursă băftos. Păi, doar la prima strigare, să scoatem pixul şi să socotim cam câte ajutoare internaţionale – constând în bani şi în tehnologie - s-ar putea deturna spre folosul propriu. Nu-i aşa că, numai dintr-un foc, pocnind simplu din degete, o puzderie de vile s-ar înălţa semeţ, folosindu-se materialele evaporate de pe şantierele de reconstrucţie a zonelor afectate de sinistru ?
Şi-apoi, venind vorba de şantierele de reconstrucţie a zonelor afectate de sinistru, să nu pierdem din vedere şi partea aşa-zis mai cinstită a afacerii. Vorbind pe şleau, licitaţiile pentru acordarea lucrărilor vor fi câştigate – ca întotdeauna, pe la noi - de firmele care trebuie, iar apoi costurile vor putea fi umflate ca nişte baloane, până vor fi gata să plesnească. Este un lucru absolut firesc, deoarece doar astfel profiturile se vor ridica la un nivel corespunzător, fiind capabile să hrănească gurile aferente, cu o capacitate cilindrică asemănătoare gurilor de hipopotam.