Cătălin MIHULEAC

După cum am mai spus şi cu alt prilej, cred că mult mai savuroasă ar fi fost opera tânărului Caragiale, dacă s-ar fi lipsit de numele neverosimile ale unor personaje gen Tipătescu, Brânzovenescu, Perjoiu, Dandanache etc. Bine-bine, folosindu-le, autorul obţine un efect comic imediat, dar e un comic rudimentar, de nivel „Vacanţa Mare” sau „Divertis”, iar la Caragiale aşteptările sunt oleacă mai mari, totuşi.

Dar poate că numele respective sunt absolut normale. Îmi amintesc de un conflict ţigănesc telenovelistic, jucat acum cinci ani în inima Olteniei. Urmărindu-i desfăşurarea, redată pe îndelete de presă, am fost complet buimăcit, din pricina beţiei onomastice oferite de personaje.

Ascultaţi doar rezumatul poveştii: Stivăns, un ţigan tânăr şi cu două rânduri de clocot la sânge, a răpit-o pe Strălucirea, fiica lui Medalion. Buuuuuunnnn! Dar Stivăns, fire strângătoare, nu s-a mulţumit doar cu Strălucirea, ci a furat-o şi pe mama acesteia, pe vrăjitoarea Mercedesa, aşa, să fie acolo, la număr. Socoteala nu i-a prea ieşit însă, căci Medalion n-a stat nici el ca o plăcintă cu aluat prost, ci a luat legătura cu Xenofon, tatăl lui Stivăns, cerându-şi urgent nevasta şi fiica înapoi, cât cea din urmă încă mai era întreagă la virginitate. Şi de aici, ţine-te într-un conflict, frate...

Acuma, ce să zic, bine că asemenea răpiri nu se pun în scenă zilnic, pentru că am intra în comă alcoolică de la beţiile onomastice pe care ele ni le produc. În comparaţie cu pasul de defilare al cârdului format din Stivăns, Strălucirea, Medalion, Xenofon şi Mercedesa, onomastica din opera lui Caragiale pare leşinată ca un vin de regiune, uitat fără dop în cămară. Pe mine, mai cu seamă prenumele Mercedesa mă termină, ştiut fiind că Mercedes este deja un prenume de damă, nemaiavând deci nevoie de litera „a” de la coadă. E clar însă că aici prenumele a fost inspirat de celebra marcă de automobile, aşa că, dacă aş fi fost botezător în şatra respectivă, aş fi mers mai departe şi aş fi botezat-o pe vrăjitoare Mercedesa Benza.

Dar n-are rost să ne deplasăm până în Oltenia, ca să descoperim bobârnacele încasate de onomastica din opera lui Caragiale. Trebuie doar să răsfoim puţin lista cu numele unor oameni politici români actuali. Când ai în parlamentul ţării inşi pe care-i cheamă William Brânză, Toni Greblă, Marian Săniuţă, Mihăiţă Găină sau Sorina Plăcintă, e clar că nu poţi spera decât la un efect comic imediat.