Cătălin MIHULEAC

Abia am isprăvit de frunzărit o seamă de anunţuri dramatice pe internet, prin care năpăstuiţi cu orizontul retezat de la rădăcină îşi oferă, pe 10.000-15.000 de euro, câte un rinichi, probabil cu plata în leasing, specificând că sunt inşi tineri, educaţi, neconsumatori de alcool şi droguri.

Nu sunt în măsură să-mi dau cu părerea despre cât de disperat trebuie să fii ca să recurgi la acest trist negoţ, pe care-l putem întâlni doar prin debaralele planetei noastre.

Dar imaginea care mi-a venit în faţă este aceea a unor ateliere unde se dezmembrează maşini uzate, cu scopul de a le revinde apoi piesele, la mâna a doua, bucată cu bucată, cu preţ avantajos. Oameni ologiţi de viaţă îşi scot şi îşi înşiră organele interne pe tarabele de la „mica publicitate”, operând reduceri când muşteriul cumpără mai mult, târguindu-se şi folosind sloganuri comerciale, gen „de iei marfă de la mine, toată viaţa-ţi merge bine!”

Ambalează frumos produsele, le anexează certificate de garanţie, să nu se trezească ulterior cu reclamaţii la „Oficiul pentru protecţia consumatorului”, semnează pe facturile de predare, după care se îndreaptă cătinel spre casă, mai uşori la greutate, dar ceva mai grei la contul bancar.

Deşi mă mândresc că sunt foarte departe de ceea ce înţelegem printr-o persoană lacrimogenă, la năpăstuiţii de acest fel - în mod cert mult mai mulţi de când sărăcia cunoaşte o nouă propăşire naţională - mă poartă gândul acum.

Cum or să facă faţă situaţiei, bunăoară, românii secătuiţi de ratele devastatoare din bănci? Or să se prezinte la ghişeu ba cu plămânul în sacoşă, ba cu pancreasul în servietă, ba cu rinichiul în portofel, ba cu inima în buzunarul de la spate, ba cu stomacul – a cărui întreţinere, prea costisitoare, nu şi-o mai pot permite – în borsetă, că încape în mod sigur?  

Am mai spus-o şi cu altă ocazie: mileniul ăsta, în care am păşit de-un deceniu, nu merită să poarte în frunte indicativul „trei”.

Vreo mână atotputernică o fi dezmembrat timpul universal şi ne-o fi plasat nouă, fraierilor din România, un mileniu second-hand, de foarte proastă calitate.