Mircea Radu IACOBAN

Una dintre cele mai neplăcute, sâcâitoare, costisitoare şi invalidante operaţiuni medicale, dializa, are parte de veşti bune: cercetători ştiinţifici din România au descoperit un nou procedeu de obţinere a membranelor hollow-filter-capilare, cu cost de producţie de trei ori mai mic decât cel practicat în prezent. De remarcat că şi în condiţiile unor cheltuieli reduse la o treime, nivelul calitativ al filtrelor este similar cu acela al produsului până acum importat din Germania, Japonia şi USA, producătorii români fiind pregătiţi să ofere dializoare complet echipate, atât pe piaţa internă, cât şi la export.

Cum era firesc, invenţia a trezit interes pretutindeni în lume şi au început să curgă premiile încă de la primul Salon internaţional de Inventică (Bucureşti, 2005), unde colectivul de cercetători a primit Marele Premiu (10.000 euro) pentru lucrarea intitulată destul de complicat „Monitorizarea globală a proceselor biologice ce au loc în cadrul operaţiilor de dializă, utilizând sisteme informatice de inteligenţă artificială şi interfeţe specializate pentru achiziţia datelor semnificative în timp util”. Premiul special al juriului a fost obţinut şi la Salonul Oficial al Oficiului de Proprietate Intelectuală, Invenţii şi Mărci” al Federaţiei Ruse, şi la Salonul Internaţional „Archimede” (Moscova, 2006). Cine credeţi că este aşezat la loc de cinste în colectivul de cercetători?

Aflaţi că acolo figurează, cu drept de proprietate intelectuală pentru respectiva descoperire înregistrată la „Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci” nimeni altul decât... cetăţeanul Mircea Dinescu, posesor al BI BZ/397006, CNP 1501111400419. Cum se vede, poezia devenind cronic nerentabilă, poetul a-ntors-o pe filtre. Iar capacitatea lui în materie de inventică diversă nu se reduce la filtre pentru dializă. Tot numele Mircea Dinescu poate fi întâlnit în colectivul destul de restrâns ce a realizat invenţia „Zguri siderurgice reciclate, procedeu şi instalaţie de preparare şi utilizare a acestora în infrastructura terestră”. Adevărat om al Renaşterii, poetul de la Slobozia este înregistrat oficial şi printre născocitorii „Bateriei de filtrare a apei cu funcţie multiplă, filtru de impurităţi şi filtru producător de apă activă” (Diplomă de apreciere”, tot la Salonul moscovit „Archimede”). Investigând şi într-un domeniu mai apropiat de preocupările sale, Dinescu ş.a. pun la punct un „Procedeu şi instalaţie de producere a berii amestec cu hamei”. În fine, şi cosmetica îl pasionează, domeniu în care figurează printre descoperitorii „Complecşilor bioactivi din colagen şi extracte de Citrollus Vulgaris pentru uz cosmetic”!

Veţi spune că asta-i pagina întârziată, ce trebuia să apară la 1 aprilie. Nici vorbă. Trăim în România şi totu-i posibil. Mai multe amănunte puteţi afla din articolul „Savantul de renume mondial Mircea Dinescu, premiat la Moscova”. Din păcate, autorul, Nicolae Bucur, l-a publicat într-un periodic cu circulaţie destul de restrânsă (pe internet, informaţiile circulau de mult şi circulă încă; nu le-a luat nimeni în seamă, motiv pentru care i le semnalăm lui Stelian Tănase, odată cu sugestia de a aborda chestiunea la tv,  într-unul din dialogurile viitoare cu noua stea a ştiinţei româneşti. De ce nu?)

Iată şi câteva explicaţii pentru desluşirea ciudatului fenomen. Cercetările ştiinţifice ca atare există şi-s, se pare, merituoase. Ele au fost transferate (probabil, asta înseamnă ”cumpărate”)  de la CCMMM S.A., în 2005, la SCMD „Agricola” SRL, proprietatea lui Mircea Dinescu şi a soţiei sale, Maşa. Aflat în fruntea bucatelor, poetul cu rang de secretar de stat nu a ezitat să-şi treacă numele printre cele ale cercetătorilor autentici, ceea ce nici odioasa n-a cutezat. Patru cercetători de frunte ai Institutului de Chimie au fost scoşi doi ani din producţie pentru a redacta teza de doctorat a „savantei” – dar este vorba de lucrări de cercetare pură, menite să rămână într-un raft jenant de bibliotecă şi nu despre invenţii cu caracter lucrativ, aducătoare de consistente beneficii materiale. După tot tărăboiul pe care Dinescu l-a făcut apropo de impostura Ceauşeascăi, iată-l comiţând acelaşi delict, de-a dreptul surprinzător pentru postura de „reper moral” ce a încercat să şi-o confecţioneze în primii ani după ’89.

A doua explicaţie posibilă: Sponsorul Salonului „Inventica 2005” a fost... firma lui Dinescu şi director al Salonului, directorul de la CCMMM. În Comitetul de organizare  s-a aflat şi soacra poetului, Elena Loghinovskaia. Tot Loghinovskaia, probabil,va fi realizat şi lobby-ul necesar premierilor în Rusia şi Ucraina, în calitatea şi cu relaţiile ei de fostă cetăţeană a URSS. Poate că invenţiile în sine chiar merită aprecieri elogioase. Nu şi conduita de-a dreptul ruşinoasă a poetului-savant, care probează că şi-a pierdut cu totul măsura (dacă a avut-o vreodată).