Cătălin MIHULEAC

Acuşi, în februarie, iubitorii artei vor comemora 173 de ani, de când Puşkin a ales calea duelului pentru a păşi în posteritate. La vremea tragicului eveniment, oficiile au fost săvârşite de baronul franţuz Georgică Dantes, un playboy oploşit prin Rusia, care se amorezase reciproc avantajos de nevestica lu’ Puşkin, doamna Natalia.
Nesuportând ideea ca jumătatea să-i patineze artistic spre amorul extraconjugal, poetul a procedat ca ultimul mujic dintr-o izbă a ultimei gubernii din Rusia: a ţinut să-i facă personal de petrecanie bibicului, ca într-o telenovelă sud-americană sau ca într-o ştire de pluton din buletinele de la ora cinci.
Din păcate pentru Puşkin şi pentru cititorii săi, socoteala cu duelul a ieşit taman pe dos. Iar soţioara i-a rămas văduvioară, cu o droaie de plozi după ea, greu de întreţinut dintr-o pensie rămasă de pe urma unui poet. Poet genial, dar poet. Noroc că s-a consolat repede, refăcându-şi viaţa cu un rus înstărit, care avea şi avantajul că nu scria poezii.
Sunt convins că astăzi, câte o fire mai atinsă de romantism ar deplânge dispariţia acelor vremuri, visând:
-Ah, ce-nseamnă sufletul de poet! Unde sunt vremurile când bărbaţii mureau din dragoste curată şi exclusivistă pentru consoartele lor reproductive? Ah, ah, ah, de trei ori ah!
Sunt în asentimentul dumneavoastră, bucurându-mă că au trecut acele vremuri, când nici măcar poeţii, inşi prin definiţie cam extratereştri, nu se pricepeau să le piardă pe cele lumeşti. Ce-i aia, să te omori în duel, doar fiindcă soţia ta a avut şi ea o ieşire în decor? Dacă nu-ţi convine, n-ai decât să iei calea tribunalului. Cum ar fi, ca să iau un exemplu la întâmplare, ca poetul fost prim-ministru Radu Vasile să se dueleze şi el în Cişmigiu cu un playboy, doar fiindcă are o mică bănuială?
Nu-i mai bine acum? Astăzi, dacă ai proasta inspiraţie de a seduce o nevastă de poet, singura nenorocire care te paşte este ca poetul însuşi să ţi-o aducă plocon acasă şi să nu mai vrea cu niciun chip s-o ia înapoi.