Cătălin MIHULEAC

Se ştie că George Călinescu n-avea o părere prea bună despre epigramă, pe care o socotea „un strănut literar”. Fără ca epigramele să fie lectura mea de căpătâi, mă delectez cu ele, din când în când. De pildă, e o epigramă plină de miez, semnată de prietenul nostru Păstorel Teodoreanu: „Iubita mea cu ochii verzi/ Are un corp atât de mic,/ Încât adesea-n pat o pierz/ Şi-o regăsesc la vreun amic.”
Aşa-i şi cu oamenii politici: azi îi ştii la un partid, mâine îi regăseşti prelingându-se peste gard, spre alt partid mai avantajos; acu’ le contempli talpoiul cât urma caciucului de „Matiz” păşind apăsat pe centru-dreapta, pentru ca numai peste o clipă să-i zăreşti deraind pe stânga drumului, aproape de buza şanţului cu vedere spre Kremlin. Lumea politică e mai abitir ca aia teatrală, prezentând publicului nişte scenarii îmbârligate la intrigă, unde personajele se cuplează şi se decuplează după reguli ceţoase. Pe toţi îi doare la bască de doctrina veche şi de cea nouă: becalianul servil îşi descoperă deodată, după cină, impulsuri conservatoare datorate probabil unei digestii proaste; peremistul, pozat umil mai ieri la pieptul protector al lui Vadim, e penelistul sau pedelistul fercheş de azi; în timp ce pesedistul... uite-l colea cum salivează cu jind, nedezlipindu-şi ochii de umbroasa săgeată PNL-istă, sub frunzişul căreia atâtea forme ciudate de viaţă înfloresc nestingherit.
Ştiţi care e singurul lucru pe care îl regret? Că nu se lipeşte de dezmăţaţii ăştia politici vreo boală ruşinoasă, cum se lipeşte de fustangiii care merg din aventură în aventură, fără să le pese de riscurile medicale cărora li se expun. Să se aleagă de pildă cu vreun sifilis liberal, cu vreo candidoză peremistă, cu vreo blenoragie pesedistă, cu vreun stafilococ conservator. Să li se îmbolnăvească sângele şi să li se umple pielea de furuncule, astfel ca lumea să-şi dea coate pe stradă când îi vede şi să îi ocolească, de parcă ar avea de-a face cu nişte ciumaţi. Să meargă la doctor, şi doctorul să le spună, ridicând din umeri:
-Ce să vă fac, aşa vă trebuie dacă zburaţi din doctrină în doctrină! De ce nu vă aşezaţi la casa dumneavoastră?