Pedofilia este o faptă mizerabilă, la care se oţărăsc, în egală măsură, codul penal şi opinia publică. Când sunt prinşi, pedofilii sunt dispreţuiţi şi priponiţi la ocnă pentru ani grei, excepţie făcând doar Roman Polanski, care – deşi pedofil dovedit şi condamnat în USA - continuă să regizeze filme şi să culeagă lauri, fâlfâindu-i-se de lumea întreagă.
Se spune însă că nici în puşcărie amatorii de plăceri patologice cu minori n-au un trai înclinat spre roz, colegii lor de carceră supunându-i la cazne dintre cele ce nu pot fi date uitării. E de înţeles unisonul acestor atitudini, căci nimic nu poate fi mai condamnabil decât să profiţi de naivitatea şi puritatea unui copil, pentru a-ţi împlini fantasmele bolnave.
Uneori însă, faptele pedofililor apar în public, sub ochii noştri larg deschişi. Iar noi, deşi îi vedem aproape autodenunţându-se cu glas lasciv, rămânem pasivi, fără a lua o minimă atitudine şi a-i da pe mâna legii. Aşa ceva s-a petrecut în ultima campanie electorală, unde s-au tras la sorţi biletele de odihnă în staţiunea balneo-climaterică de şapte stele Bruxelles.
Fiindcă timpul ne este limitat, o să ne referim doar la un afiş stradal, rămas încă spânzurat prin marile oraşe ale ţării; căci aşa e la noi, campaniile trec, dar afişele rămân să ne impurifice văzul. Pe afiş, apare o fetiţă de-o frumuseţe rară, în vârstă de şase-şapte ani, cu trei trandafiri roşii în mână, înconjurată de textul: „Gândeşte-te pentru cine votezi. PSD+PC. Alege viitorul!”
Trecem peste faptul că PSD îmbârligat cu PC are mai curând de-a face cu trecutul, decât cu viitorul. Dar afişul respectiv fiind o probă egală cu un autodenunţ semnat de şefii acestor două formaţiuni combinate din interes, organele abilitate trebuie să se autosesizeze şi să ia măsura arestării lor, pentru fapta numită „pedofilie politică”.
Şi fiindcă „pedofilia politică” este cu mult mai gravă decât pedofilia clasică, pedeapsa cuvenită n-ar trebui să fie cu suspendare, ci cu executare în puşcăria cea mai grea.