Cătălin MIHULEAC

Când gradele Celsius prind a-şi arăta fără sfială muşchii, se umflă în pene şi lighioana pe nume ţânţar. Cu părere de rău, putem afirma despre ţânţar că a regresat enorm, devenind de o neobrăzare lacomă, de-ţi vine să juri că strânge sângele picătură cu picătură, pentru a-l depozita în conturi secrete, la bănci elveţiene.

Ţânţarul de azi nu mai seamănă cu cel de altădată, când era cinstit şi cald, mulţumindu-se, vorba ursului Baloo din „Cartea junglei”, cu „strictul necesar”. Te composta o dată, de două ori, mai mult ca să aibă ce le pune copiilor pe masă decât pentru plăcerea proprie, străduindu-se să nu-ţi tulbure pacea. Apoi, trăgea pe dreapta, pentru a sforăi mulţumit de viaţă. Asemenea unui minuscul elefant domestic, punea trompa în pernă, satisfăcut de traiul simplu şi sănătos. Atent ca un fotomodel, ţânţarul de ieri se alimenta cu atâta sânge cât să se menţină în formă. Firesc, între om şi această insectă de companie, se sudase un parteneriat bazat pe simpatie şi respect. Era pentru noi o rudă de sânge.

Peste noapte, prietenia s-a dus pe copcă, comportamentul ţânţarului făcându-se de nerecunoscut. Împotriva lui se luptă azi la scară micro şi macro, de la pastila înfiptă în priză la spray-ul enorm, pufăit din elicopter. Dar mă întreb: o fi ţânţarul de vină, pentru acest regretabil regres, sau, mai curând, sângele ce-l ghiftuieşte? Să-i găsim purtătorului de trompă circumstanţe atenuante. Înainte, el trăgea la măsea sângele unor români cu frică de Dumnezeu. Pe când acum, scăpaţi pe tăpşanele democraţiei, mare parte din concetăţenii noştri şi-au turnat zdravăn apă-n caracter.

Ei bine, sângele unor astfel de români a ajuns să fie sorbit de ţânţar. Cum să nu capete el devieri de comportament? E ca şi cum un băutor de carieră ar retrograda de la whisky „Jack Daniel’s” la ultimul trascău. Ca să nu mai vorbim de situaţiile în care biata zburătoare se vede nevoită să amestece băuturile, lucru care-l face piftie şi pe cel mai încercat beţivan.

Să ne imaginăm ce vraişte tronează în capul unui ţânţar, când, la o recepţie, dă cep întâi la sângele lui Băsescu, iar apoi trece brusc la cel al lui Crin şi al bunicuţei sale, bătrâna doamnă Dina Patriciu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Intră în ring Ţânţarul.

Comentarii