Grozav se mai pricepe viaţa să-ţi răspundă cu aceeaşi monedă! Pentru a exemplifica, am să mă refer astăzi la o sfadă mai veche Băsescu-Năstase, tocmai din recolta anului 2000, fiindcă certurile dintre cei doi sunt asemenea vinurilor, ele putând fi sortate şi aşezate pe recolte şi pe ani. Dacă aş fi colecţionar, mi-aş înfiinţa acasă o certotecă din lemn de nuc, unde să păstrez marile certuri dintre oamenii politici ai ţării noastre.
Pe atunci, primarul general al Capitalei Traian Băsescu şi-a aplecat niţel atenţia şi comentariile grobiene spre posteriorul din patrimoniul şunculardului Adrian, posterior întrebuinţat – pasămite – pentru activităţi sexuale minoritare.
La miştourile de frizerie ce i-au fost adresate, nea Adrian a reacţionat de parcă şi-ar fi aşezat ultragiata poponeaţă pe o pioneză de dimensiuni exagerate, ameninţându-l pe nea Traian cu cremenalul. Dar acţiunea a fost lăsată baltă, şi rău a procedat Năstase, fiindcă respectivele cuvinte maidaneze meritau o castrare model, ceea ce ar fi constituit o lecţie pentru mulţi din soiul Băsescu.
În viziunea unui om cu minte, interesul pentru Năstase nu era postat la extremitatea potrivită. Deoarece nouă nu ne pasă nici o ţâră cum şi-a folosit Năstase fundul, dar ne doare destul de tare cum şi-a folosit el capul.
Acum, la ani nouă de atunci, Adrian Năstase se poate declara răzbunat cu vârf şi îndesat. Chiar dacă zvonurile despre opţiunile sale sexuale ar fi adevărate, niciodată n-a fost la fundul său ceea ce este acum la fundul lui Băsescu.