Cătălin MIHULEAC

Văd că s-au mai stins mizeriile scrise la finele articolelor din ziare, unele redacţii epurându-le pe cele care n-au legătură cu conţinutul textelor. În ce mă priveşte, niciodată n-am citit opiniile postate la finele articolelor mele. Nu le-am citit, dintr-un motiv mare şi lat: nu ştiu cui aparţin ele, fiindcă oricine îşi poate găsi un nume de împrumut, care să-l absolve de responsabilitatea scriselor sale.

Totuşi, acum un an, pe când lucram la un anume ziar central, un binevoitor s-a oferit să-mi facă o selecţie a mesajelor, conţinute în ceea ce se numeşte „forumul” de după ce se trage cortina în urma tabletelor. Am rămas înmărmurit. O mulţime de măscăriciuni, o grămadă de calomnii. Nu tu ironie rafinată, nu tu argumentaţie inteligentă, nu tu umor binevoitor. Ce e asta, frate, partidă de scuipat în grup? Cui folosesc mizeriile astea?

„Fiţi neînduplecaţi în privinţa ideilor, nu a persoanelor. Reînviaţi arta uitată a dezacordului energic, dar civilizat!” Astfel recomandă un specialist de talia lui Paul Greenberg, în cartea sa de referinţă, intitulată „Ziarul”. Polemica modernă trebuie să se poarte de o manieră urbană, fără a degenera în insulte şi ameninţări, la adresa unui condeier cu a cărui idee este posibil să nu fii de acord. Şi ce dacă nu eşti de acord? E musai să fim cu toţii de acord, ca pe vremea stalinismului? Să ne amintim cuvintele lui Winston Churchill: „Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi face tot posibilul ca opinia ta să fie respectată.”

Unul scria despre mine că-s pedofil şi că vând droguri într-un bar pe care-l deţin (ce n-aş da să deţin un bar!); altul a aflat că-s masturbist (de unde o fi aflat?); în timp ce un al treilea – psihiatru, fireşte - constata că-s psihopat şi c-ar trebui să fiu internat de urgenţă, într-un loc neapărat cu gratii. Cineva ştia din sursă sigură că-s securist, în timp ce o persoană mai directă recomanda să fiu spânzurat, fiindcă nimic nu-i mai sigur decât ce faci tu, cu mâna ta.

Mai grav este că unele mitocănii, pasămite de răspuns, apăreau semnate pe forum cu numele meu, ca şi cum eu m-aş fi contrat cu cei ce mă înjurau. Lucru care nu s-a întâmplat niciodată. Dar nici nu voi înţelege vreodată ce câştigă ziarele, îngăduind publicarea unor astfel de murdării.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mizerii pe forum.

Comentarii