-o nepoţică de-a mea şi-a înnădit destinul cu cel al unui Mercedes divorţat, distins, cu burtică şi nişte chelie, nu prea multă totuşi;
-un verişor foarte pretenţios s-a cuplat marital cu o avere imobiliară blondă, cifrată la trei milioane de euro;
-cea mai râvnită fată din cartierul meu şi-a conjugat viaţa cu 200 de hectare de pădure, unul mai sexy şi mai răcoros ca celălalt;
-un prieten apropiat, bun trăgător de fiare, calcă momentan pe omoplaţii unei stele, el bifând o verighetă pe deştul inelar al unei case de vacanţă de-o superbie supraetajată, înconjurată ca un şal de o livadă umbroasă.
Dar cea mai frumoasă poveste de dragoste am descoperit-o acum doar câteva zile, când un cont bancar irezistibil, realmente irezistibil, a cerut şi a obţinut mâna unei graţioase şi prospere firme de comerţ exterior. Sunt semne vizibile că, din această dragoste profundă şi curată, se va naşte şi va gânguri în landou, după nouă luni de gestaţie, o minune de evaziune fiscală.
E semn clar că dragostea, simţământ traficat nebuneşte de poeţi şi de Sfântul Valentin, a câştigat enorm în maturitate, astfel că nimeni nu mai e dispus să-şi tragă orbeşte şaiba pe deget. Astăzi, înainte de a se pierde în ochii fiinţei adorate, îndrăgostitul se pierde puţin în adâncimea contului bancar sau al parcului auto anexat finţei sus-pomenite.
Ideal ar fi ca dragostea pentru capitalul material să coexiste cu dragostea pentru capitalul sufletesc. Dar, dacă nu se întâmplă astfel, nu-i nici un bai. De fapt, când afară e cer senin, Cupidon poate fi uşor recunoscut în văzduh, deoarece ţine un arc într-o mână şi un dosar plin cu declaraţii de avere, în cealaltă mână.