-Iată, parcă spune Serge, iarna asta se poartă patriotismul strâns în talie. La primăvara, patriotismul va fi descheiat la primii doi nasturi. La vară, anticipăm un patriotism uşor evazat, în culori vii; roşul sanguin fiind predominant.
Sunt indispensabile filmele sale, pentru că ne reîmprospătează garderoba istorică. Ce ne-am face fără fiorul unor rostiri de genul:
-Majestate, nu mă învaţă generalul Prezan s-aleg între onoare şi patrie!
Ori:
-Dom’ plotoner, ’tu-i amarul ei de viaţă, hai, bre, s-alipim Basarabia la trupul sfânt al ţării, că noi, ţăranii, nu mai putem răbda!
Există de pildă un film monumental de-al maestrului Serge, unde joacă şi Bănică junior, din păcate fără Andreea Marin. L-am văzut acum câţiva ani şi-mi amintesc de modul cum Bănică lupta, săracul, ce lupta prin gloduri, iar în pauzele publicitare ieşea, îmbrăca un pulover imaculat şi făcea reclamă la detergenţi. Când filmul se relua, Bănică reintra în tranşee, prezentând publicului mitraliera din moda „anului 1918”, care ucidea cu 30% mai ieftin, lăsând solul patriei mai curat, mai proaspăt, mai uşor de călcat.
Da, ar fi păcat ca maestrul Serge s-o paţe. Cine ar duce mai departe stupizenia filmului românesc?