Mircea Radu IACOBAN

Din nou, Bacalaureatul în actualitate. Numeric, stăm bine. Tinerimea învaţă. Rezultatele – din ce în ce mai îngrijorătoare. Nu mă refer numaidecât la procentajul admişi/respinşi, ci la creşterea constantă a dimensiunilor prostiei şi inculturii, revelată dizgraţios la fiecare nouă sesiune de bacalaureat.

Doar cine nu vrea nu vede că elevul nu mai citeşte barem bibliografia elementară, ci recurge, de regulă, la referatele postate pe internet. Cum altfel să se explice enormităţile din teze – unele, de-a dreptul monumentale – ce nu pun în evidenţă doar lipa de informare (ştiinţa de carte, adică), ci gândire precară, logică aiuristică, prostie în stare gemă. Hai s-o iertăm pe eleva ce răspunde că „Luceafărul” l-a scris... Arghezi. S-o fi fâstâcit. Dac-ar fi citit poemul, era imposibil să-l despartă de imaginea şi pana lui Eminescu; evident, nu l-a citit. Întrebaţi-o despre noile hituri, despre Madonna ori Monica Columbeanu: răspunsurile vor fi complete şi exacte.

Şi mai ciudată mi se pare situaţia loazei care crede că bătălia evocată în „Scrisoarea a III-a” nu s-a dat la Rovine, ci... la Rovinari. Dac-ar fi catadixit să citească („De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către tine...”) şi-ar fi dat măcar seama  că „Rovinari” nu încape în nici una dintre rimele „cărţii” trimise „dragei de la Argeş”. Ar fi avut la dispoziţie şi alte varii surse, mai accesibile deprinderilor sale, din care să afle că Rovine... nu-i Rovinari. Cum ar fi filmul lui Truică („Rovine”, animaţie, 1983), apoi „Bătălia de la Rovine”, de mult postată de You Tube, „Rovine” pe albumul trupei „Bucium”, ori cunoscuta băşcălie de doi bani ce şi-o permite Al. Andrieş în piesa „La Rovine” („Mircea era bătrân şi puţin suferind / Duşmanul prin spate încet şuşotea / Cum că-i tremură mâna fiindcă-i plăcea să bea”). Peste toate, titlul inept din „Jurnalul Naţional” – „Rovine 1395, Podul Înalt 1475, Ghencea 2008” – care aşază victoria „Stelei” asupra celor de la Galatasaray în rând şi-n rang cu izbânda strămoşului în urma căreia „îşi pierdu Baiazid oastea sa cu totul” (cronicar bulgar).

 Va să zică, elevul ajuns dincolo de vârsta majoratului, nu vede filme, nu izbuteşte să reţină nimic din textele cântecelor la modă, nu citeşte gazete, urmăreşte pe You Tube (probabil) doar subiectele despre piercing şi tatuaje – cum să-i pretinzi investiţia de efort (?) şi de suflet ce-o necesită lectura poeziei eminesciene? Veţi spune că-i o concluzie prea abruptă şi întunecată, iar reproşul, exagerat – drept pentru care înşir, în cele ce urmează, câteva dintre perlele oferite de tezele de bacalaureat.

„Inima este cel mai important organ genital al omului”, „Mircea cel Mare îl va îngenunchia pe trufaşul otoman cu câteva proverbe şi zicători bine plasate”, „Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început s-o lucreze”, „Poema Mioriţa circulă pe bază orală, adică nu a fost scrisă, din motive tehnice”, „Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu”, „Creerul este un organ oarecum indispensabil capului”, „Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa”, „Nechifor Lipan zăcea pe spate, cu faţa în jos”, „Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris (...) latina clasică defunctă a devenit limba bulgară”, „În cunoscuta baladă Mioriţa sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare şi un cioban care şochează prin prostia lui”, „Toma Alimoş era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână îşi ţinea maţele, şi cu o mână se bătea cu Manea”, „Inima este împărţită în două auricole şi două testicule”, „Eminescu este trist fiindcă n-a reuşit să facă nimic în viaţa lui”, „Harap Alb este un basm cult fiindcă este scris de un om cult, Eminescu” etc. etc. Socot că ajunge. Se zice că bătrâneţea o dă de gol în primul rând exclamaţia „ehei, pe vremea mea, era altfel!”. Ceea ce nu mă opreşte să afirm categoric că liceul românesc de la 1900 încoace era mai solid, mai temeinic şi mai responsabil decât cel de azi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bacalaureat.

Comentarii