Mircea Radu IACOBAN

Una dintre eternele prejudecăţi ale românilor este aceea că marea şi adevărata cultură are musai buletin de Bucureşti. Aş! Ia să vedem cum apar culturnicii Capitalei în oglinda unei reviste din... Paşcani! Aţi citit bine: Paşcani. Intitulată „Spiritul critic”  şi tipărită cu precizarea „revistă cu volum şi periodicitate variabilă” (adică, apare când iese de sub tipar) publicaţia păşcăneană a ajuns la nr. 23. Se ocupă de literatură şi-i finanţată de grupul de firme Kosarom, lider regional pe piaţa produselor din carne de porc. Iată una dintre sponsorizările spectaculoase, pe cât de neaşteptată, pe atât de utilă şi lăudabilă: salamul are viaţă scurtă, revista, format carte, rămâne în raftul bibliotecii. Sufletul acestei publicaţii este criticul Leonard Gavriliu, care, nu ştiu de ce, crede c-ar avea nevoie numaidecât de „acoperirea” unui director onorific şi a unui colegiu de redacţie mai degrabă formal (mă îndoiesc să fi fost întrunit barem odată!), câtă vreme are destulă sevă în condei pentru a susţine cu profesionalism şi autoritate mai toată revista. Recunoaştem, în textele semnate cu sumedenie de pseudonime, verbul vioi, exact, cultivat, argumentarea minuţioasă şi erudită, stilul coroziv şi, totuşi, elegant, ale aceluiaşi Gavriliu. Care nu suferă de complexul provinciei: dimpotrivă, are curajul să arate cu degetul puţinătatea ştiinţei de carte în cazul unor personaje ce nu se sfiesc să declare public că profesiunea lor ar fi tocmai cultura. Iat-o, de pildă, pe ziarista Dana Piciu, de la „Jurnalul naţional”. Trimisă pe meleaguri sibiene, onorabila afirmă fără să clipească (şi nu numai odată!) că „Păltinişul e marcat” de amintirea lui... Nicolae Noica. Festă nu doar a memoriei (Nicolae Noica a fost... un ministru ţărănist), ci, mai ales, limpede dovadă a inculturii... enciclopedice proprie don’şoarei care, după cum se vede, nu numai că n-a citit barem accesibilul „Jurnal de la Păltiniş”, dar nici n-a auzit de filosoful Constantin Noica, autorul „Rostirii filosofice româneşti”! N-are habar, dar scrie! N-ai crede: nu-i mai breaz nici piţigăiatul teleast Stelian Tănase, care se bagă mereu ca musca peste Dinescu, ne lăsându-l să-şi termine nici o frază, pentru a-şi plasa intervenţiile lui de doi bani. Aşa zărghit cum e, Dinescu are, câte odată, şi ceva de spus cu miez şi tâlc. Tănase nu-l lasă, crâmpoţindu-i mereu discursul. Autorul buchetului de volume intitulate „Trecute vieţi de doamne şi domniţe” ar fi, apud Tănase, Nicu Gane. Ba-i Constantin Gane! – i se arată, de la Paşcani, cartonaşul galben. Tot Tănase, şi tot într-un dialog de prim-time cu Dinescu, afirmă ritos că replica „Aiasta nu se poate, Maiestate!” i-ar aparţine lui Barbu Ştirbei. Ba lui Lascăr Catargiu! – vine îndreptarea din oraşul lui Sadoveanu. Nu scapă de admonestări nici Cristian Tudor Popescu, combatant la o emisiunea TV în care „referirile culturale dădeau în clocot”. Potrivit lui CTP, „Dacia preistorică” ar fi opera lui Ovid Densusianu. Ba a lui Nicolae Densusianu! – se strigă de pe malul Siretului. Vine la rând simpaticul dramaturg Horia Gârbea, care îl declară, în „România literară”, pe A. Toma autor al articolul violent anti-arghezian „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei”. Oricare cenaclist ştie (sau ar trebui să ştie) că infamul text n-a fost scris de A. Toma, ci de... Sorin Toma... Şi tot aşa înainte. Veţi spune că-s mărunţişuri. Chiar sunt – dar demonstrează limpede puţinătatea bagajul cultural aflat la îndemâna combatanţilor noştri întru cultură. Iată că nasc şi-n provincie gazete, şi cum „România literară” a devenit cu evidenţă o publicaţie de grup, polul interesului revuistic începe a se deplasa pe la Focşani, Piteşti, Tg. Jiu, de ce nu şi la Suceava, oraşe în care, cultural, altă dată nu se întâmpla mai nimic. Începe să se întâmple!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Aştept provincia!.

Comentarii