Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Să vă spun drept, am motive îndreptăţite să nu cred în funcţia de destindere a şopingului; în sensul că nu-i musai să faci cumpărături ca să-ţi menţii seninul sufletesc. Şi-am să vă dau câteva exemple, provenind din experienţa ultimelor două luni din viaţa mea, care atestă câtă amăreală îţi poate produce atât de lăudatul şoping.
Mai întâi, am cumpărat, pentru două mătuşici câte o intervenţie chirurgicală de căciulă, ca să le pun nod unei crize renale şi-altei crize de apendicită. Am negociat cu medicul şi-am scos pachetul operator la doar 350 de euro, dar asta doar pentru că, în perioada 15 ianuarie-15 februarie, omul cu bisturiul îşi ţinea şi el perioada de reduceri masive, ca la orice tarabă serioasă. Dacă aş fi fost inspirat şi m-aş fi învârtit şi de o a treia mătuşă operabilă, pe-asta din urmă mi-ar fi rezolvat-o gratuit, aşa mi-a zis doctorul, şi părea credibil.
Tot în interes familial a trebuit să târguiesc o notă de zece la „Drept constituţional”, pentru un nepot student, care are nevoie fundamentală de bursă. Iar proful, om de mare caracter, care a format o mare halcă din justiţia românească actuală, mi-a spus că-mi vinde nota „zece” la preţ de „nouă”, iar data viitoare să-i aduc aminte să-mi facă şi-un card de fidelitate. Totodată, m-a pus să mă înscriu pe o listă, ca să pot participa la tombola mărţişorului, unde pot câştiga un Logan pe motorină.
Am mai cumpărat un permis auto pentru un văr, antitalent declarat la şoferie, cât şi un carnet plin cu note maxime, pentru o nepoţică ce-şi pregăteşte intrarea ca-n brânză la facultate. Apoi, m-a cam ars la buzunări achiziţionarea unui produs de lux, intitulat „neînceperea urmăririi penale”, pentru un fin, vinovat de spitalizarea unui rival în dragoste, pe care l-a pălit c-un făcăleţ ghintit...
Şoping, într-un cuvânt; şoping pur românesc. Dar să nu îndrăznească cineva să-mi spună că există ceva relaxant în şopingul povestit de mine.
