Mircea Radu IACOBAN

Am mai identificat o prioritate ieşeană: sondajul de opinie. Cel puţin din câte am constatat, şi în acest domeniu, tot fosta capitală a dat tonul! Rudof Şuţu vorbeşte, în „Iaşii de odinioară” (1928) despre un album ieşean descoperit în 1880. Acolo sunt înşiruite întrebările adresate nu oricui, la întâmplare, ci unor personalităţi emblematice pentru „fixonomia” târgului şi epocii. S-au scurs, deci, un veac şi mai bine de un sfert de la lansarea primului sondaj de opinie în spaţiul mioritic! Avem toată siguranţa că n-a fost măsluit – n-avea miză politică. Dacă luăm de bune spusele lui Şuţu, Iaşul era, pe atunci, o filială a raiului pe pământ: „Se trăia bine, căci se răsplătea îndeajuns munca  (se poate şi fără sindicate? – n.n.). Se trăia larg, se trăia bine (şi încă nu venise îndemnul de sus! – n.n.) Fiecare cetăţean al acestui târg, cu puţinul ce-l avea  (probabil, salariul minim pe economie, n.n.) trăia mai în belşug decât astăzi, cu averile pe care le vedem la unul şi la altul (atenţie! – n.n.) adunate într-o noapte, Dumnezeu ştie cum, curat, în orice caz, nu.” Nu vă lăsaţi înşelaţi de acuta actualitate a observaţiei – a fost scrisă în 1928! Sondajul din Albumul descoperit de Şuţu arată, în urbe, preocupări ceva mai înalte decât atestă consultările publice de astăzi, fiind interesat de eternul uman, nu de procentajele cutărui politicastru. Întrebarea „de ce ţi-e frică mai mult?” n-avea în vedere, pe atunci, încălzirea globală, ameninţarea Al Quaida, nici măcar inflaţia, drept pentru care cuconiţa Eugenia Drossu îşi permite să răspundă franc şi ingenuu: „mă tem să dansez cotilionul cu un om prost.” Alt răspuns: „mi-e frică de cei răi şi proşti.”  Clar: pe atunci, lumea se temea, înainte de orice, de prostie – spaimă care, în zilele noastre, s-a mai atenuat, intervenind obişnuinţa şi toleranţa. Un personaj bine cunscut în high-life-ul ieşean, Al. Scorţescu, oferă alt răspuns aceleiaşi întrebări: „mă tem de fatalitate!” (Avea şi de ce – peste câţiva ani, s-a împuşcat în grădina Copou.) Urmează o întrebare cheie: „ce calităţi preferaţi la bărbaţi?” Ieşencele răspund: „mândria, spiritul, bunele maniere, respectul faţă de femeie, dezinteresul, francheţea”. Nici o vorbă despre bani, moşii, avere. Să fi fost stră-stră-străbunicele noastre chiar sincere? Parcă n-aş prea crede... Calităţi preţuite la femei: „răbdarea, gingăşia, demnitatea, pasiunea” – zic bărbaţii, la 1880. Total depăşiţi: acum contează look-ul, casa-maşina-slujba, de preferat în sectorul bancar, engleza, computereala, spiritul întreprinzător, dimensiunile stas în centimetri, arta economisirii, mătuşa Tamara, statura politică... Ce greşeli ar ierta bărbaţii? Nu mai înşirăm numele respondenţilor (cu rezonanţă în epocă) ci doar opiniile exprimate: „greşelile tinereţii, greşelile făcute dintr-un exces de bunătate.” Ce greşeli n-ar ierta femeile? „Egoismul, falsitatea, vulgaritatea, ipocrizia.” Câtă despletire de romantism! De altfel, chiar Şuţu oftează: „S-a dus poezia acelor clipe! După 30-40 de ani trecuţi de atunci, n-a mai rămas decât amintirea...” Ce să mai spunem acum, după trecerea a 128 de ani? Ţăndări! O singură certitudine: dacă răspunsurile de mai sus, sau oricare altele, ar fi prelucrate de un institut de sondaje pe care bine-l ştim, rezultatele, previzibile şi neîndoielnice, ar arăta cam aşa: „Băsescu=126%, Boc=98%, Tăriceanu=3%, Geoană=2%. Alte vremuri, alte maniere...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Primul sondaj.

Comentarii