Cea mai mare noutate a noului „Mers al trenurilor” o reprezintă înscrierea hotărâtă în peisajul căilor ferate române a societăţilor particulare de transport. După un început timid, cu ezitări şi renunţări, iată că două-trei SRL-uri au împământenit nu numai exclusivitatea privată în exploatarea unor secţii de interes local, ci şi gestionarea unor trenuri accelerate de lung parcurs. Nu veţi afla, în noul Mers, trasa acceleratului 14777, care leagă Bucureştiul de Sibiu, prin Braşov. Îl gospodăreşte Regitrans Braşov, pleacă din Capitală la 8,38 şi ajunge la destinaţie la 14,29. Nu circulă nici mai repede, nici mai încet decât acceleratele surate ale CFR-ului, fiind strâns flancat de două trenuri similare (1621 şi 14521), aşa că, fără a vedea garnitura particulară, e greu de bănuit de ce ar trebui s-o prefere călătorul. Poate, cine ştie, n-o vâjâi vântul pe la îmbinările ferestrelor, nu s-or inunda WC-urile încă de la Buftea, uşile compartimentelor s-or închide civilizat, n-or mişuna cerşetorii, şi, mai ştii? – la bord s-or oferi servicii inexistente la CFR. Oricum ar fi, se prefigurează, deci, ziua în care vom putea opta între trenul lui Ionescu şi trenul lui Popescu! SRL-urile practică aceleaşi tarife ca şi SNCFR, dar sunt mai generoase în materie de reduceri. S.C. Regional Cluj de pildă, îi călătoreşte pe moţi cu numai jumătate din preţul biletului! Avântul cel mai impresionant l-a luat Regiotrans Braşov, în custodia căreia se află secţiile Alba Iulia-Zlatna, Blaj-Praid, Braşov-Întorsura Buzăului, Braşov-Zărneşti, Arad-Nădlac, Berzovia-Oraviţa, Reşiţa-Voiteni, Sf. Gheorghe-Breţcu, Sighişoara-Odorhei ş.a. Prima măsură luată de noii proprietari a fost sporirea numărului de trenuri. Dacă, spre a ajunge la Sovata, ori la Praid, pensionarul amărât avea la dispoziţie doar două trenuri, Regiotrans le oferă acum patru. Garnituri în plus au fost introduse pe mai toate liniile concesionate, de unde se vede că particularii au priceput mai repede care poate fi soluţia re-câştigării călătorilor: nu rărirea trenurilor, ci dimpotrivă. SRL-ul Regional Cluj-Napoca a achiziţionat de la CFR (ori, probabil, doar a închiriat) o singură secţie: Vaşcău-Holod-Ciumeghiu. N-o fi prea mare dever în coasta Apusenilor, dar anumite destinaţii pot fi tentante pentru introducerea de trenuri turistice suplimentare: Stâna de Vale, Scărişoara, rezervaţia Padiş ş.a. De menţionat că aceiaşi operatori feroviari prestează şi servicii de transport marfă – şi dacă la mărunta coletărie nu mai prea apelează nimeni, rămân rentabile trenurile marşrut, cu unic tip de încărcătură şi unică destinaţie. O societate mai mică, Servtrans invest S.A. Bucureşti, a luat în custodie secţia Roşiori Nord-Piteşti. Iată că, odată cu noul Mers al trenurilor, privatizarea în domeniul căilor ferate a ieşit din zodia curiozităţilor, înscriindu-se hotărât într-o realitate economică dornică de înnoire şi... şubrezită de „tunurile” privatizărilor cu cântec. S-ar crede că-i simplu: închiriezi şina de sub roate şi şuruburile toate, cumperi câteva automotoare la mâna doua şi gata societatea de transport feroviar. Nu-i chiar aşa, fiindcă marile probleme le ridică pregătirea personalului, siguranţa circulaţiei, ca să nu mai vorbim despre mecanismul decontărilor cu CFR, pentru un neiniţiat greu chiar şi de aproximat.
S-ar cuveni, poate, să ne mâhnească faptul că toate aceste iniţiative ocolesc Moldova, spre a încolţi cu precădere în Banat şi Transilvania. Au fost ceva tentative (Floreni-Dornişoara), s-au anunţat câteva intenţii (Dolhasca-Fălticeni, Crasna-Huşi), dar pasul hotărâtor fie că nu s-a cutezat, fie că a fost repede urmat de retrageri prudente. Ori suntem mai conservatori, ori mai greu de pornit...
(14 dec 2007, 05:50:39
Si nu sunt compartimentate vagoanele, dar deoarece sunt putini pasageri nu conteaza. Conditiile nu sunt neaparat mai bune ca la CFR, si eu as alege CFR pentru vagoane.