Indiferenţa populaţiei în faţa urnelor de votare seamănă, într-o privinţă, cu credibilitatea instituţiilor de presă; în sensul că se câştigă greu, pas cu pas, centimetru cu centimetru. Iar pentru a nu-ţi exercita dreptul constituţional la vot, mereu apar motive noi.
Ştiu oameni serioşi care au votat ultima oară cu alianţa PNL-PD, tocmai fiindcă nu-l suportau pe peremistul Mişu Lupoi. Ca acum, senatorul Lupoi să fie membru cu drepturi depline în PNL, unde s-a strecurat între timp, la căldurice.
Ştiu oameni serioşi care au votat ultima oară cu alianţa PNL-PD, tocmai fiindcă nu suportau personaje din PSD alde Traian Dobre. Ca acum, deputatul Traian Dobre să fie membru cu drepturi depline în PNL, unde s-a strecurat între timp, la căldurice.
Ştiu oameni serioşi care au votat ultima oară cu alianţa PNL-PD, tocmai fiindcă nu-i mai puteau înghiţi cabotinismul năsos al actorului PSD-ist Mălăimare. Ca acum, deputatul Mihai Mălaimare să fie membru cu drepturi depline în PNL; care, după cum se observă, are în politica românească mai mult rol de staţiune balneoclimaterică, decât de partid.
Astfel încât, pe bună dreptate, oamenii serioşi aduşi în discuţie se întreabă: noi cu cine am votat, de fapt? Cu ăştia, ori cu ceilalţi? Cu PNL, sau cu PSD? Cu PD, sau cu PSD?
Mi-ar plăcea ca aceeaşi indiferenţă a votanţilor să se transmită şi clasei politice. Nimeni să nu vrea, la un moment dat, să mai candideze pentru tot tacâmul de alegeri, astfel încât partidele să fie nevoite să dea anunţ la ziar ca să-şi umple, măcar cât de cât, listele electorale. „Partid serios, curat şi manierat, caută candidaţi pentru listele europene. Daţi-ne un bip, că vă sunăm noi.”