Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Mai pe şleau spus, o atitudine diplomatică presupune să te abţii să rosteşti lucrurile pe care de fapt le gândeşti. Iar cel puţin din acest punct de vedere, mult hulitului Cioroianu ar trebui să i se ridice o statuie, pe al cărei soclu să scrie, adânc şi apăsat: „singurul ministru din istoria României care a spus, la un moment dat, ceea ce a gândit.”
Fiindcă omul asta chiar spune ce gândeşte despre infractorii ţigani, iar ca el – de ce să ne ascundem? - sunt o mulţime de alţi români. Şi-n loc să fie lăudat pentru atitudinea sa sinceră, el este huiduit, de parcă s-ar afla în puterea peluzei, între microbişti.
Nici foarte corect nu este ca toată presa să-i sară acuma în cap. El e acelaşi Cioroianu de ieri, adulat de ceea ce România are mai cenuşiu la creier. El e istoricul cu volume publicate la editura „Polirom”, volume la fel de împlinite trupeşte ca el; el e omul cu rubrică permanentă în „Gazeta sporturilor”, căci ca orice om politic, Cioroianu ştie ce notorietate grea îţi poate aduce implicare în sport; el e redactorul de bază al „Dilemei Vechi”, şi „Dilema Veche” înseamnă ceva în presa de elită românească.
El e cel despre care presa spunea mai ieri că seamănă zdrobitor cu actorul Pierce Brosnan, interpretul memorabil al lui James Bond, motiv pentru care studentele sale – căci domnul Cioroianu e şi universitar – sunt în limbă după el, şi-ar face cu plăcere câteva ore suplimentare după curs...
Adrian Cioroianu e un James Bond bine rotunjit, dacă e să spunem adevărul până la capăt; un James Bond care, după cum se arată, pare îmbuibat până în gât cu carne de porc, ceea ce-l face şi mai preţuit pentru ţara noastră.
Nu-i corect acuma ca toate obraznicăturile mediatice, colegi de-ai lui Cioroianu în fond, să vină, ca la un sunet de trompetă, şi să-l batjocorească aşa cum la gură le vine. Abia aştept ziua când Andrei Gheorghe va fi şi el numit ministru, ca să ne punem apoi să-i numărăm gafele.
