Stogul de cuvinte

Impresionantă manifestare culturală a fost şi la cea de-a doua lansare a revistei „ZBOR”, editată de inimoşii oameni de cultură ai Cenaclului „Nicolae Labiş” Fălticeni, eveniment ce s-a desfăşurat duminică, 16 martie 2025, la Centrul cultural „Grigore Vasiliu Birlic” din localitate.

Sub coordonarea profesorului Constantin Bulboacă - preşedintele Cenaclului - manifestarea a debutat cu un moment de reculegere în memoria scriitoarei Mioara Gafencu, cetăţean de onoare al urbei Fălticenilor, fost cadru didactic la prestigiosul liceu „Nicu Gane”, şi a scriitorului ec. Ioan Mugurel Sasu, fost preşedinte al Cenaclului literar „Nectarie” din localitatea Vama - redactor-şef al revistei „Surâsul Bucovinei” - personalităţi marcante ale culturii sucevene, plecate într-o lume mai bună la sfârşitul anului trecut şi, respectiv, la începutul acestui an.

Pentru un nou început, însă, viceprimarul Fălticenilor, Constantin Bulaicon, emisar al edilului-şef, Cătălin Gheorghe Coman, impresionat de numerosul public prezent în aulă şi de calitatea acestuia, ne-a urat bun venit şi s-a arătat încântat cu asupra de măsură de buna şi fructuoasa colaborare pe care Primăria o are cu Cenaclul literar „Nicolae Labiş”, cu cei care „îşi aduc contribuţia la păstrarea atmosferei culturale, [...] menţin vie spiritualitatea neamului”.

În continuare, prof. Dan Nicolae Popescu, cadru didactic la Colegiul „Vasile Lovinescu” din Fălticeni şi redactor-şef al publicaţiei „Zbor”, ne-a prezentat revista, modul cum a structurat-o după genurile de scrieri, cu scurte referiri la autorii ale căror lucrări au fost selectate, neuitându-i nicicum pe cei din „teritoriile româneşti înstrăinate - Bucovina istorică, Herţa, Basarabia...”

Ca moderator al activităţii culturale desfăşurate, prof. Constantin Bulboacă, înainte de a invita la microfon şi de a prezenta următorul invitat, a amintit de cuvintele savantului Nicolae Iorga, în scrierile căruia cu privire la istoria zbuciumată a neamului românesc găsim consemnări cu privire la faptul că „deşi am fost învinşi de multe ori, le-am întins duşmanilor o armă redutabilă: limba, credinţa, tradiţiile româneşti”, stâlpi ai existenţei noastre pe care vrăjmaşii nu i-au mai putut pune la pământ. Iar aceasta n-a fost decât preambulul următoarei intervenţii a surorilor Hristina şi Maria Chifan, eleve la școala gimnazială din Rădăşeni, care, asistate de mama lor, Alexandra Chifan, au recitat în duet poezia „Limba noastră”, scrisă de poetul basarabean Alexei Mateevici.

Scriitoarea şi jurnalista Maria Toacă, din Cernăuţi, şi-a început discursul cu versuri din poezia „Arsura”, scrisă de Adrian Popescu: „Odată am ştiut să zbor... Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte”, prezentând mai apoi ultimele numere al revistelor de limbă română ce apar în Regiunea Cernăuţi - Ucraina, „Glasul Bucovinei” şi „Mesager Bucovinean”, precum şi volume de poezie şi proză din colecţia „Scriitori bucovineni” aparţinând poeților Vasile Tărâţeanu şi Ilie T. Zegrea, cu o ultimă referire şi la cartea dumneaei „Cântă cucu-n Cernăuţi”, scrisă pornind de la „cântecul care ne îmbogăţeşte”. Inimoasa româncă a făcut mai apoi referiri la poezia lui Nicolae Labiş, tradusă în ucraineană de Tamara Severniuk, „o prietenă a românilor din Nordul Bucovinei, care în momente grele ne-a luat apărarea”.

Invitată imediat la microfon după prezentarea făcută de Maria Toacă, cantautoarea Carolina Jitaru a recitat în limba ucraineană prima şi ultima strofă a poeziei „Moartea căprioarei”, ca mai apoi să ne încânte cu vocea ei de aur, interpretând două melodii din repertoriul personal, intitulate „Duminică de floare” şi „În limba dorului sfânt”, compuse pe versurile poetului Arcadie Suceveanu şi, respectiv, ale poetului şi jurnalistului Vitalie Zâgrea.

Parafrazându-l iarăşi pe Iorga cu dictonul „România este singura ţară înconjurată de români”, prof. Constantin Bulboacă, cu referiri concrete la oameni de cultură din Republica Moldova, amintindu-i aici pe Ana Onica, preşedintele Cenaclului „Vocea generaţiilor” din Chişinău, şi pe pictorul de biserici Leonid Popescu, a invitat-o la microfon pe tânăra poetă basarabeancă Ilinca Sobieţchi, studentă în Iaşi, care a recitat poeziile „Cum ar fi” şi „Frunză” publicate în cel de-al doilea număr al revistei „Zbor”. Şi, tot cu poezii publicate în recentul număr al revistei, a intervenit în recital redactorul-şef Dan Nicolae Popescu, cu poeziile scrise de dânsul, „Pas de deux” şi „Zarzări”.

A urmat un frumos moment folcloric, adus de Grupul vocal de la Clubul copiilor din Fălticeni, coordonaţi de scriitoarea şi interpreta de muzică populară Lenuţa Rusu, ce au interpretat melodiile populare din repertoriul naţional „Du-te dor în Valea Seacă” şi „Fecioru’ care-i fecior”. Scriitorul Andrei Breabăn, în cuvântul său, a făcut mai apoi referiri la romanele istorice pe care le-a scris şi publicat în ciclul Epopeii Ştefaniene. Eleva Adela Şulea ne-a recitat - cu talent de mare actor - poeziile „Rugăciunea unui dac” de Mihai Eminescu şi „Noduri”, compoziţie proprie. Vasile Aioanei a citit pasaje din noua lui carte cu titlul „Povestiri din Bucovina”, ieşită de curând de sub tipar, şi care urmează să fie lansată în luna aprilie a.c. la Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, iar poeta Gabriela Braha Strugaru a recitat din compoziţie proprie, poezia „Zădărnicirea timpului”.

„Trebuie să înţelegem tânăra generaţie şi să admitem că şi dânşii iubesc cititul... cea mai plăcută zăbavă”, a mai spus prof. Constantin Bulboacă, invitând-o pe scenă pe Ioana-Gabriela Busuioc, elevă de la Colegiul „Nicu Gane” şi membră a Cenaclului „Nicolae Labiş”, care a interpretat la pian melodiile „Sonata lunii” de Ludwig van Beethoven şi „Tango to Evora” compusă de muziciana Lorena McKennitt, după care talentata elevă a recitat poeziile compoziţie proprie „Aşteaptă curcubeul” şi „Iubirea învinge orice baladă” publicate în revistă. Tânărul muzician Andrei Purdilă, elev la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava, a interpretat mai apoi, la pian, două melodii din repertoriul lui Frederich Chopen, iar alte câteva frumoase melodii din repertoriul internaţional a interpretat, tot la pian, Amos Brădăţeanu, elev la Colegiul Naţional „Nicu Gane”, şi care, la sfârşit, a recitat poezia compoziţie proprie „Mamei I”. Tot cu melodii din repertoriul internaţional cântate la pian ne-a încântat şi Dana Anton, profesor la Colegiul Naţional „Nicu Gane”, recitând la final poeziile „Eu nu forţez” şi „Plăţi în avans”, pe care le-a scris şi publicat în noul număr al revistei „Zbor”.  

„Dincolo de rutină există creativitate, dincolo de alb şi de negru există şi alte culori”, ne-a spus sugestiv, în cuvântul său, scriitoarea Paula Drăguşanu, cunoscută cititorilor îndeosebi după pseudonimul literar „Ciocolata cu piper”, în referire la proza sa şi apetenţa pentru scris, încântându-ne cu pasaje din proza scurtă ce i-a fost publicată în revistă. „Aranjatul cuvintelor potrivite este cel mai iscusit meşteşug”, a mai spus poeta Floarea (Firicel) Popescu, care ne-a recitat o poezie „pitorească” intitulată „Despre hoţi”, iar prozatoarea Elena Ionescu (Brădăţel) ne-a vorbit despre monografia localităţii sale Brădăţel, scrisă de Nicolae Gane, şi a deplâns trecerea în lumea umbrelor a tinerei poete Lenuţa Păduraru, din compoziţia căreia a recitat poezia „Fata cu flori în păr”.

Un moment artistic deosebit a intervenit în finalul manifestării, când îndrăgita poetă şi prozatoare Maria Creţu a recitat - acompaniată la flaut de soţul său, Puiu Creţu - poezia compoziţie proprie „De vorbă cu Labiş”, spunându-ne şi cât de mult l-a apreciat pe tânărul poet marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu.

Cuvântul de încheiere i-a aparţinut tot profesorului Constantin Bulboacă, care, de această dată, l-a avut alături pe gl mr (r) Ion Burlui, preşedintele Filialei Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi vicepreşedinte al Asociaţiei Rezerviştilor MAI „Ştefăniţă Vodă” din Suceava, cel care, impresionat fiind de toată manifestarea culturală (îndeosebi de interpretările elevilor la pian şi recitările lor de poezie) la care i-a fost dat să asiste ca invitat de onoare, tributar şi al amintirilor din copilăria dânsului de la Mălini, a avut cuvinte de sinceră apreciere cu privire la activitatea Cenaclului, a membrilor săi şi a tuturor colaboratorilor revistei „Zbor”. În treacăt, a amintit de vremurile tulburi pe care le trăim, afirmând cu hotărâre că „militarii sunt cei dintâi care-şi doresc pacea, fiind pe deplin conştienţi de ororile unui război [...], şi cei dintâi ce respectă valorile inalienabile ale poporului român: limba, credinţa, tradiţiile”.

Vasile Aioanei