De vorbă cu Eminescu…

MOTTO: „Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă / A turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă?

         De-o eternitate și ceva, de când timpul s-a înșirat „ca mărgelele pe ață”, reîntâlnirea cu Eminescu a fost posibilă prin cuvântul care exprimă adevărul. Dincolo de limitele orgoliosului „azi”, fărâma de eternitate din versul eminescian ne hrănește vremelnicia. Trăim vremuri în care „sentimentul valorii este tot timpul restant”(Günter Figal), pentru că timpul nu mai are răbdare pentru a aștepta întruparea frumosului în artă, prezentul se joacă de-a v-ați ascunselea cu bunul gust care e exilat de pe soclul imaginației, lăsând loc plăcerilor de moment, consumerismului. Omul modern gustă arta doar pentru a-și astâmpăra simțurile.

Trăim o patologie a culturii din cauza căreia scriitorul încearcă, din răsputeri, să fie la modă, să se încorseteze în vestimentația prezentului, tocmai pentru a șoca, pentru a face colecție de aplauze la scena deschisă a unei pseudocreații, visând cu ochii seduși de orgolii bolnave, care-și construiesc propriul soclu, din mersul apăsat și compromițător al bufoneriei crase. Liviu Apetroaie spunea, cu durere, că lumea îl mai caută pe Eminescu doar din snobism, am ajuns să trăim „un cancan Eminescu”, iar lipsa acestei rădăcini ne desființează ca popor care suferă de un etern „adamism cultural” și de dorința de a o lua mereu de la capăt.

Și totuși, dincolo de valvârtejul ideologic, drumul creației este pavat cu…EMINESCU.

„Avem nevoie de un Eminescu citit” (Liviu Apetroaie), de un Eminescu purtat la reverul zilelor, de un Eminescu dăruitor de lume și de frumusețe…

De Ziua Culturii Naționale, la Biblioteca Municipală din Câmpulung Moldovenesc (BMCM), sub măiastra diriguire a managerului instituției, Nicoleta Bogoș, s-a scris o pagină de istorie literară contemporană, cu pana eminesciană. Musafirii poftiți, admirați, aplaudați, ni l-au readus pe Eminescu în suflete. Elevii Colegiului Național Militar, Câmpulung Moldovenesc – membri ai Cenaclului literar „George Florin Cozma”, CNM, conduși de profesorii Mihaela Pintilei, Maria Romaga,  Ecaterina Dranca, Angelica Cârloanță, au realizat un portret al geniului eminescian, prin poezie, cânt, eseu, acorduri: Cuvânt introductiv - Dragotă Daria-Roua, La Bucovina - Meroneac Ionuț, Numai poetul - Dreghici Sofia, Revedere - Țurcanu Mihai, Bozga Teodor, Fiind băiet... - Macarov Lucian, O, rămâi - Ardelean Adina, Amarie Daria, Și dacă... - Radu Spiridon Smaranda Florentina, Din noaptea - Bărbuță Sara, Sara pe deal - Huțuleac Teodora, Țăran David, Dumitriu Iasmina, Kamadeva – Moscalu Carla, Lacul – Alexandrescu Alexandra, Pe lângă plopii fără soț- Crăciunescu Teodor, Bozga Cristian, Utan Tudor, La steaua – Bibol Răzvan, Rugăciune – Mihailov Olimpia, O, mamă – Stigleț Teodora, Amarie Daria, Glossă – Vornicu Elena – primele patru strofe, Sonetul II – Dragotă Roua, Atât de fragedă – Iacob Giulia, Rugăciunea unui dac – Antonaș Cristian, Cântec – Dragotă Roua, Dintre sute de catarge – Muraru Raluca, Doina – Țurcanu Mihai, Eminescu – Ardeleanu Adina.

„Printre rânduri de cărți, într-un spațiu destinat dialogului cultural, ștefăniștii au adus la viață operele marelui scriitor, iar în acorduri de vioară și chitară, au cântat versuri celebre eminesciene. Floare Albastră, O rămâi, Cum ai putut?, Copii eram noi amândoi - au fost doar câteva dintre poeziile interpretate de elevii militari, aducând astfel recunoștință poetului nepereche, Mihai Eminescu, pentru moștenirea lăsată culturii române”, ne-a declarat prof. Mihaela Pintilei. „