Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cu aceste cuvinte şi-a început discursul prof. univ. dr. Neculai Marcel Flocea, preşedintele Cenaclului literar „Ţara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, moderator, la manifestarea omagială dedicată Zilei Bucovinei, ce a avut loc joi, 28 Noiembrie 2024, la Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc: parafrazându-l pe Vasile Alboi Şandru (1880-1959), țăran câmpulungean, delegat, participant la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918, unul dintre cei trei vicepreședinți ai Congresului. Şi cel care a făcut parte şi din delegația ce s-a deplasat la Iași pentru a-i înmâna Regelui Ferdinand I Actul Unirii. Vasile Alboi Şandru a fost şi cel dintâi primar pe care l-a avut Câmpulungul Moldovenesc după Unirea cea Mare, calitate în care a participant și la banchetul oficiat la Palatul Regal din București, loc unde a şi rostit aceste cuvinte, rămase în memoria contemporanilor.
Pentru început, pagina de istorie ne-a fost prezentată de prof. Elena Liţu, de la Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli” din Câmpulung Moldovenesc, care a expus succint cele mai importante momente din istoria zbuciumată a Bucovinei sub stăpânire austriacă şi mai apoi despre fatidicul an 1940. Iar mai departe, ne-au încântat cântecele corului de copii “Ştefanelli’s”, cântecele patriotice ale elevilor Teodor Preutescu, Robert Olaş şi Andrei Sabie, cântecele din tezaurul folcloric românesc interpretate de elevele Teodora Samson, Bianca Cristina Camciuc şi Denisa Dronec şi dansul artistic al elevelor din trupa “Only 4 Girls”, cu toţii coordonaţi de doamna Mihaela Vasiliu, profesor la Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, cea care a răspuns astfel invitaţiei prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran, cadru didactic la aceeaşi instituţie şcolară. Ne-am bucurat, de asemenea, de interpretarea unor minunate melodii din tezaurul folcloric naţional, cântate de îndrăgitele artiste ale Câmpulungului Moldovenesc, prof. Felicia Oblesniuc şi Daiana Ivaşcu.
În cuvântul său, col. (r.) Vasile Aioanei a adăugat alte date importante din începuturile colonizărilor austriece în Ţara de Sus a Moldovei, redenumită de ocupanţi Bucovina, după hrisoave moldoveneşti şi cronici poloneze şi nicidecum după toponime ucrainene, iar din lirica proprie, a recitat poezia „Bucovina trunchiată”: „Unire! Unire! Românii au strigat / Căci iubirea de moşie nu se destramă / Chemându-i pe fraţii din Vechiul Regat / Cântându-şi dorul de România Mamă”.
Doamna profesor Nicoleta Bogoş, manager al Bibliotecii şi secretar al Cenaclului „Ţara de Sus”, ne-a adresat salutul de bun venit şi de succes în desfăşurarea ședinței omagiale. Şi a reiterat cu această ocazie sprijinul permanent pe care-l acordă Cenaclului în organizarea şi desfăşurarea activităţilor culturale, menţionând printre acestea susţinerea pe care a acordat-o recent Asociaţiei pentru obţinerea personalităţii juridice.
Prezent la manifestarea noastră, salutul de bun venit şi la mulţi ani de Ziua Bucovinei ni l-a adresat însuşi primarul urbei de la poalele Rarăului, ing. Mihăiţă Negură. Vorbindu-ne mai apoi despre proiectele importante ale comunităţii pe care o conduce, între care susţinerea actelor de cultură şi de creaţie ale câmpulungenilor se constituie într-un obiectiv important, aflat în permanenţă pe ordinea de zi a agendei de lucru.
Prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran, în calitate de vicepreşedinte al Cenaclului „Ţara de Sus”, a salutat la rându-i publicul prezent, mulţumindu-i pentru solidaritatea dovedită şi cu ocazia acestei manifestări evocative, şi a recitat din lirica proprie emoţionanta poezie „Ruguri pentru Bucovina”: "A ars pământul-zestre sub cârmuiri păgâne / Din tunuri a curs sânge și ramură de spini / S-au răstignit pe graniți iubirile străine / Cu vulturii-n pecete au smuls rărunchi din vini."
Maica Stavroforă Elena Simionovici, de la Mănăstirea Voroneţ, invitată de preşedintele Cenaclului să ia cuvântul, ne-a spus cât de impresionată a rămas de dansul, de cântecele şi corul de copii de la Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, concluzionând: „copiii sunt lumina care ne vine de sus, scânteia de nemurire”. A apreciat totodată atmosfera caldă în care s-a desfăşurat întâlnirea, calitatea intervenţiilor, binecuvântându-ne cu spusele „în trup stau sufletul şi mintea, în minte stă cuvântul”.
În luările de cuvânt de mai apoi, nonagenara Artemisia Ignătescu, scriitoare şi jurnalistă, cetăţean de onoare a municipiului Câmpulung Moldovenesc şi preşedinte de onoare al Cenaclului „Ţara de Sus”, ne-a povestit cât de frumoase erau şi omagierile de altădată ale Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, amintindu-şi-le încă de pe vremea când era elevă de liceu la Suceava, cât de însufleţiţi erau cu toţii, sucevenii, de înfăptuirea acestui mare act istoric. Scriitoarea Alina Andruhovici Lucău ne-a citit un text dintr-o emoţionantă pledoarie pro frumuseţii Bucovinei, scrisă de ea însăşi: „acest ţinut de basm, întrece orice loc din lume, aici, poţi vedea măreţul brad, ce îşi trimite flacăra lui verde spre infinitul albastru al cerului” şi a recitat din compoziţia proprie poezia „şi eu”. Poeta Gabriela Braha Strugaru ne-a recitat din creaţia scriitorului câmpulungean Victor Ionescu poezia „Definiţie” şi, din lirica proprie, poezia „Bucovină, te iubesc”: „Te iubesc Bucovină / aşa cum mama / îşi iubeşte pruncul / aşa cum soarele / cuprinde zarea”. Scriitorul Traian Nistiriuc Ivanciu a recitat din compoziţiile proprii poeziile „Bucovină, Bucovină”, „Fără tine, ţara mea...” şi „Doar ţie, ţară”: „Ţară cu înalte doruri / Totu-n tine-i măreţie / Ale mele vaste zboruri / Ţi le-nchin, în veci, doar ţie”.
Din partea Asociaţiei Rezerviştilor MAI Câmpulung Moldovenesc a luat cuvântul col. (r.) Vasile Vargan - preşedintele Asociaţiei, care ne-a vorbit despre personalitatea unionistului bucovinean Iancu Flondor, solicitând în finalul intervenţiei strângerea de fonduri de către cele două asociaţii non-profit pentru inaugurarea în cursul anului 2025, în municipiul Câmpulung Moldovenesc, a unei statui, reprezentând bustul marelui om politic şi de stat.
Avocat Daniela Puiu, membră a Baroului Câmpulung Moldovenesc, ne-a recitat din memorie magnifica poezie „Doina”, scrisă de Mihai Eminescu. Iar spre finalul întâlnirii, sub genericul „Suntem români şi punctum” (Mihai Eminescu), preşedintele Cenaclului, prof. dr. Neculai Marcel Flocea, ne-a recitat şi dânsul, din compoziţie proprie, poezia intitulată „Suntem o ţară”: „Suntem şi azi o ţar-aproape-ntreagă / suită pe-oseminte sfinte de eroi / Mai sunt, pesemne, altele ca noi, / dar Ţara, asta-mi e! Şi îmi e dragă!”.
La sfârşitul manifestării evocative a luatcuvântul Maica Stavroforă Gabriela Platon, a doua stareţă de la Mănăstirea Voroneţ, care ne-a vorbit despre importanţa de a fi uniţi, deplângând soarta tinerilor români din Nordul Bucovinei, care-şi pierd viaţa într-un război ce parcă nu se mai sfârşeşte. Despre calea spre pocăinţă... şi a reuşit să ne surprindă într-un mod deosebit de plăcut, cântându-ne, cu o voce de aur, rugăciunea Tatăl Nostru, pe melodia marelui nostru compozitor Ciprian Porumbescu.
Cât de minunată este Bucovina, cât de frumoşi la suflet sunt oamenii de aici, am putut redescoperi încă o dată, pe 28 Noiembrie 2024, sărbătorindu-i istoria. Şi destinul nostru românesc.
Vasile Aioanei
