Sonete cu flori de măr la Cernăuți

La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc duminică, 6 octombrie 2024, o nouă întrunire literară a Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”. Capitala Regiunii Cernăuți, atestată documentar printr-un letopiseț datat 08 octombrie 1408, al primului mare domnitor al Moldovei, Alexandru cel Bun, își sărbătorea cei 616 ani de istorie scrisă, în „Mica Vienă” desfășurându-se și Festivalul internațional „Întâlniri Bucovinene”, cu participarea a numeroase formații de muzică și dansuri populare din județul Suceava.

Ședința a fost deschisă și moderată de poetul, prozatorul și jurnalistul Vasile Bâcu, președintele „Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”, redactorul-șef al cotidianelor de limbă română „Gazeta de Herța” și „Plai Românesc”, cel care, după ce ne-a adresat mulțumirile protocolare pentru participarea la ședință, ne-a prezentat agenda întâlnirii. Deosebită, în acea duminică de octombrie, pentru că pe ordinea de zi figura lansarea noului volum de sonete, intitulate „Aici nicicând nu-și scutur’ floarea merii”, editate anul acesta și scrise de către poetul și publicistul Nicolae Șapcă, redactor-șef al ziarelor regionale „Monitorul Bucovinean” și „Novyi Den” .

În scurta descriere a „cununii de sonete”, Vasile Bâcu a subliniat, o dată în plus, meritul poetului Nicolae Șapcă de a se dedica scrierii acestui gen de poezie de dificultate, însă, „puțin apreciată în postmodernism”. Luând cuvântul, autorul a precizat că sonetele cuprinse în culegere au o temă „sacrală, cu scene biblice”, și a adus mulțumiri prefațatorului volumului, scriitorul basarabean Traian Vasilcău, diacon al Patriarhiei Române din Chișinău – Republica Moldova, însă, în mod cu totul și cu totul deosebit, graficianului Radu Bercea din Gura Humorului (prezent la manifestare), născut în localitatea Ostrița, „pe pământul înstrăinat al Bucovinei” (Doina Cernica), care i-a asigurat într-un timp record ilustrația fiecărui sonet din cartea publicată.

După lansarea în anul 2023 a volumului de sonete „Pe creste de cuvinte”, Nicolae Șapcă și-a propus și a izbutit în acest an scrierea și editarea unei alte frumoase colecții de sonete, cu temă religioasă de această dată. Povestindu-ne despre frământările pe care le-a avut și care au condus la realizarea acestui nou proiect, autorul ne-a povestit că pasiunea pentru acest gen de poezie o are încă din vremea studenției la Facultatea de filologie a Universității din Cernăuți. Vorbindu-ne aici, cu condescendență și pioasă aducere aminte, de mentorul pe care l-a avut în acea perioadă, academicianul Grigore Bostan, cel care i-a recomandat și coordonat teza de licență pe această specializare lirică. Ca mai apoi să facă referiri și la alte personalități ale culturii române din Nordul Bucovinei, cum ar fi Traian Chelaru, Ilie Tudor Zegrea, Ștefan Hostiuc, care i-au conturat mai târziu înrâurirea scrierii sonetelor, precum și faptul că „mai înainte de a se apuca să scrie acest den de poezie, a citit cel puțin o mie de sonete”.

Luând cuvântul, scriitoarea Elena Mândru, președintele Societății Scriitorilor Fără Frontiere din Iași, a explicat pe înțelesul tuturor ce este și ce presupune scrierea unui astfel de poem cu „14 versuri în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă”, ce nu poate fi la îndemâna oricui. Referindu-se mai apoi genurile de poezie rondel și gazel, doamna Elena Mândru a menționat și faptul că ar trebui să-i conștientizăm mai mult importanța pe care o pot avea în lirica contemporană pe scriitorii tineri.

      Cuvântul i-a revenit mai apoi doamnei Paraschiva Abutnăriței, scriitoare din Vatra Dornei, vicepreședinta ASATD, care a precizat de la bun început că pentru dumneaei, „Cernăuțiul este a doua casă”, cu evidentă trimitere la numeroasele manifestări culturale la care a participat în fosta capitală a Bucovinei, la numeroasele scrieri în legătură cu tot ce înseamnă, pentru noi toți, Bucovina. În referire la poemul tip sonet, scriitoarea dorneancă a menționat că nu este nicicum „un gen desuet”, doar că nu-l poate scrie fiece poet, „trebuie să știi să-ți alegi cuvintele și să le asiguri o curgere armonioasă...”. Despre autorul acestei „cununi”, doamna Paraschiva Abutnăriței a concis că Nicolae Șapcă „are poezia în suflet” și că „poetul nu se dezice de esența divină a omului”. În completarea celor prezentate de scriitoarea dorneancă, poetul Valerian Bedrule a opiniat mai apoi că aceste sonete n-ar fi putut fi scrise atât de frumos dacă domnul Nicolae Șapcă nu ar fi și un practicant creștin ortodox; a avut cuvinte de sinceră apreciere cu privire la prozodia sonetelor publicate și, din compoziția proprie, a recitat poezia „Trădează cerul păsări indiscrete”.

Doamna Tatiana Bârzu, profesor de română și geografie la Școala din Probotești – Raionul Herța, prezentă la manifestare împreună cu elevul ei, Andrei Tutunaru, a vorbit cum nu se poate mai frumos despre misiunea dascălilor de „a crește cititori [...] pentru că dacă vom crește cititori, vom avea mai târziu și scriitori”, iar pentru aceasta dascălii trebuie să-și ducă elevii „atât la Bibliotecă cât și la Biserică”. A prezentat mai apoi celor prezenți un portret al lui Nicolae Șapcă realizat de eleva sa Anastasia Ciornei, pe care, înmânându-i-l, beneficiarul avea să constate (spre hazul tuturor) că este „mai reușit decât originalul”, iar elevul Andrei Tutunaru i-a recitat prima poezie a volumului prezentat intitulată ca și titlul, „Aici nicând nu-și scutur’ floarea merii”.

În prezentarea paginii de istorie, col (r) Ioan Abutnăriței, din Vatra Dornei, a evocat personalitatea marelui unionist Iancu Flondor, „un om luminat”, vorbindu-ne despre esențiala lui contribuție la înfătuirea Unirii Bucovinei cu România în noiembrie 1918; prigoana la care a fost supus de autoritățile austriece, dar și despre puțina recunoștință de care a beneficiat din partea autorităților de la București.

Consulul Dan Constantin, ministru plenipotențiar la Consulatul României din Cernăuți, prezent la manifestare, a felicitat autorul, spunându-ne că i-a citit sonetele și acestea l-au impresionat, în pofida faptului că nu a avut până atunci o preferință pentru acest gen de poezie.

Aflat în prezidiu, poetul sucevean George Sauciuc și-a prezentat și el câteva din creațiile proprii, pe care le-a presărat cu remarci de umor fin, obișnuite și așteptate chiar de către cei prezenți. Cuvinte de apreciere cu privire la opera și activitatea sa în cadrul Clubului de Inițiativă Literară au avut colegul său de Cenaclu, Constantin Horbovanu, precum și doamna Elena Mândru, președinta SSFF Iași.

Într-un momente de respiro, Nelu Crețu (Fălticeni) ne-a cântat la flaut „Rapsodia” lui George Enescu, iar în scurtul timp care a mai rămas, fiecare dintre cei prezenți a recitat câte o poezie ori câte un scurt pasaj de proză din scrierile proprii. Astfel, scriitoarea Jenica Romanică (Vatra Dornei) a recitat poezia „Prieten iubit”, Costel Behu (Fălticeni), poezia „A venit soră la frate”, Sofia Roșca (Cernăuți), poezia „Închinare limbii române”, Gheorghe Botnariuc (Cernăuți) poemele „Urma ceții” și Ceața pierdută”, Maia Crețu (Fălticeni), poezia „De vorbă cu Labiș”, Rodica Zegrea (Cernăuți), poezia „Câtă viață încape între un vis și o amintire”, Gabriela Braha Strugaru (Câmpulung Moldovenesc) poezia „Cu rădăcinile în sus”, Vasile Aioanei (Câmpulung Moldovenesc), poezia „Bucovina trunchiată”, Grațiela Țurțu (Suceava) o poezia „Negruța”, Monica Buhac (Suceava), poezia „Ascută sufletul”, Camelia Proțiuc (Cernăuți), poezia „În ochii mei”, Tatiana Golciuk (Cernăuți) poezia „Uitare”, Andrei Breabăn (Suceava), pasaje din Epopeea Ștefaniană și Dorin Mischievici (Cernăuți), pasaje din tema referitoare la „conspiraționismul de tip sovietic”.

Manifestarea s-a încheiat cu frumoasa melodie interpretată de cantautoare Carolina Jitaru (Cernăuți) pe versurile poetului Adrian Păunescu, „Și totuși există iubire...”, pentru că, totuși, din punct de vedere cultural, Bucovina este una singură, o Bucovină întreagă.

Vasile Aioanei