Însemnări despre o veche carte religioasă tipărită la Livov

Vă prezint câteva însemnări despre  o veche carte religioasă tipărită la Livov, în limba slavonă – ucraineană, pe vremea lui Mihail Wiśniowiecki, regele Poloniei, care a circulat în Țările Române.

În biblioteca mea personală se păstrează, printre alte cărți de cult, și o veche tipăritură religioasă în limba slavonă – ucraineană, intitulată Evanghelie. Această sfântă carte a fost editată la Livov, în anul 7178, respectiv 1670 de la Hristos, luna iunie, ziua 11, de către Frăția Uspenia (1), prin purtarea de grijă și cheltuiala Stavropoghiei de pe lângă hramul Uspeniei (2), Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

În predoslovia Evangheliei, scrisă într-o frumoasă limbă veche ucraineană, editorii Frăției aduc elogii și mulțumiri patriarhului Metodi și îndeosebi, prealuminatului rege polon Mihail Wiśniowiecki (Mihail Korybut), care a aprobat publicarea acestei sfinte cărți. În continuare, autorii cărții care făceau parte din asociația Frăția, se adresează cititorului, îndemnându-l să păstreze credința strămoșească, obiceiurile și să săvârșească fapte bune. Cartea este legată în piele, având formatul 30/20. Ea este tipărită cu caractere chirilice, în negru, iar titlurile și părțile mai importante sunt redate prin caractere chirilice în roșu.

Această sfântă carte este bogat înzestrată cu predoslovii la fiecare capitol și ilustrată cu numeroase figuri în text, iar pe câte o pagină întreagă cu chipurile autorilor sacri, evangheliștii Matei, Marcu, Luca și Ioan.

Pe marginea cărții se află o însemnare făcută de un oarecare Vasile Șpac. Acest paroh subscrie o notă într-o frumoasă limbă veche ucraineană, întrebuințând alfabetul chirilic. Însemnarea nedatată dezvăluie scopul pentru care a cesta a cumpărat cartea.

Această Evanghelie, tipărită într-o țară vecină, Ucraina, și păstrată în timpuri străvechi în Țările Române, ilustrează, odată mai mult, relațiile culturale și de bună amiciție care au existat între cele două popoare, ucrainean și român.

1. FRĂȚIA – este asociația național – religioasă a orășenilor ortodocși din Livov, creată la sfârșitul sec. al XVI-lea, important centru de cultură ortodoxă din Europa de Est. Asociația a organizat o tiparniță, o școală (unde își făceau studiile și tineri români), un spital etc. Frăția a contribuit mult la elaborarea economică și culturală dintre Țările Române, Polonia și Ucraina. În 1788, autoritățile austriece au desființat Frăția.
2. USPENIA – este construită la Livov între anii 1598-1631 de către arhimandritul Pavel Remlianen în stilul arhitecturii Renașterii. În această mănăstire se tipăreau cărți pentru cultul ortodox pravoslavnic.
3. MIHAIL Wiśniowiecki (Michal Korybut), care a domnit între anii 1669-1673, în timpul căruia anarhia feudală a statului nobiliar s-a agravat, iar în urma luptelor cu turcii, prin tratatul de la Buczacz (1672), Polonia a pierdut Podolia și Camenița. În timpul lui, Țările Române s-au aliat cu Polonia, ca să lupte împotriva imperiului otoman.

(Prof. Arhid. Șt. Hreniuc)