162 de ani de la dezrobirea rromilor din Principatele Române. Partea a IV-a

Nota Redactorului

Materialul de faţă face parte dintr-o serie de patru articole semnate de Prof. Lucian Dimitriu, inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale rromilor I.Ș.J. Suceava, care vor fi publicate în perioada 10 - 14 februarie

Mentalul colectiv rrom de astăzi este influenţat şi acum de sclavie pentru că să nu uităm că de la 1856 până în 2018 nu sunt chiar atât de mulţi ani. Sunt câteva generaţii de oameni, care în perioada interbelică au reuşit puţin să se emancipeze şi apoi a venit Holocaustul peste ei şi apoi au venit cei şaizeci de ani de comunism în care a fost o formă de sclavie sau de etnocid cultural.

Din păcate manualele de istorie nu surprind aproape deloc această reformă pentru că ea este inclusă în sistemul de reforme de la mijlocul secolului al XIX-lea din societatea românească şi atunci când se vorbeşte despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza cred că mai mult de 5-6 cuvinte nu apar în manuale.

Aşadar, iată, ne aflăm în prezent, când sociologii rromi au făcut cercetări despre stima de sine a rromilor, percepţia de sine a rromilor, imaginea de sine a rromilor şi au aflat că rromii au astăzi o percepţie de sine negativă şi în loc de stimă de sine vorbim de stigmat de sine.

Perioada comunistă şi chiar până azi nu a însemnat o adaptare a politicilor  publice legate de rromi şi atunci avem totdeauna, când este vorba de rromi, un fel de ipocrizie, să-i spunem corectitudine politică, în care, formal, zicem toată lumea să fie egală! De acord, dar în termeni reali nu se întâmplă nimic. Aşa asistăm la faptul că atunci când e vorba de rromi, după 23 de ani de politici publice pe care noi le-am presat să se facă, după o presiune chiar şi internaţională, România consideră în continuare că această problemă e de rezolvat în viitor. Dacă ne amintim, în 1993 a apărut o carte,  "Rromii între  ignorare şi îngrijorare"  un studiu sociologic care atenţiona că situaţia rromilor se va deteriora cumplit dacă statul nu va interveni. Nu a intervenit şi situaţia este cea pe care o vedem acum, adică un dezastru în care există ziduri de segregare, există mii de ghetouri, deci o ghetoizare a comunităţilor de rromi şi care înseamnă o etnicizare negativă.

Înţelegem cauza, care este istorică. Chiar dacă rromii în ziua de azi, dacă vor fi întrebaţi, marea majoritate a lor, cu excepţia celor care studiază fie la facultate, fie la şcoală Limba rromani şi Istoria şi tradiţiile rromilor, nu ştiu că a existat robia. Deci în mentalul colectiv rrom robia nu există ca fenomen istoric ca perioadă istorică atât de îndelungată. Mai degrabă există puţin despre Holocaust pentru că este mai recent şi totuşi chiar dacă nu conştientizează că a existat robia, rromii se consideră inferiori.

Fără o decizie coerentă la nivel european, din punctul meu de vedere, soluţia acestei probleme se va lăsa aşteptată. Sclavia rromilor a fost catastrofa existenţei rromilor din România în istorie şi această catastrofă încă ne urmăreşte. Rromii încă sunt consideraţi suboameni, rromii încă nu sunt consideraţi egali cu ceilalţi. Aici nu mai este vorba doar ca românii să încerce să găsească o cale către rromi, ci ca rromii înşişi să-şi ceară demnitatea!

Prof. Dimitriu Lucian, Inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale rromilor I.Ș.J. Suceava