Cursul din Islanda – o experienţă de neuitat

În acest an am avut parte de o experienţă unică… am avut ocazia să mă deplasez în Islanda pentru a participa împreună cu alte trei colege la cursul de formare ,,Sensitization training with reference to migration, racism, discrimination, culture and diversity”, organizat de Intercultural Iceland. Această mobilitate a făcut parte din proiectul şcolii noastre ,,Împreună pentru şcoala mileniului III”, în cadrul programului ,,Erasmus +”, echipa de proiect a şcolii noastre fiind compusă din 10 cadre didactice, 20 de elevi şi coordonată de dna prof. Oltea Prelucă.

La acest curs, desfăşurat în oraşul islandez Borgarnes, au participat 28 de profesori din mai multe ţări: Polonia, Grecia, Turcia, Suedia şi România. A fost o experienţă deosebită, pentru faptul că am întâlnit cadre didactice de diverse specialităţi din aceste ţări, am aflat lucruri interesante despre alte sisteme educaţionale şi a trebuit să conversăm doar în engleză. Pe lângă acestea, întreaga tematică a cursului a fost foarte utilă, având la bază ideea de învăţare prin cooperare.

Deşi programul părea iniţial destul de greu, cu ore de curs zilnic între 9 şi 17, cu câteva mici pauze, nu a fost deloc aşa. Am avut şansa de a fi îndrumaţi de un formator de excepţie, doamna Gudrun Petursdottir, profesor, sociolog şi cercetător în domeniul educaţiei, director al Institutului Inter Cultural Iceland, care ne-a impresionat pe toţi prin abilităţile sale didactice, experienţa în domeniu, inteligenţa, umorul şi farmecul personal. Tematica abordată, relativ nouă pentru noi, activităţile pe grupe, prezentările făcute şi apoi dezbaterile asupra celor desfăşurate ne-au stârnit interesul datorită implicării permanente a tuturor celor prezenţi.

Referitor la învăţarea prin cooperare, mi-au rămas în minte o serie de principii foarte juste, prezentate de formatoarea noastră, care stau la baza acestei metode de lucru cu elevii, printre care: ,,Oricine poate face ceva, nimeni nu poate face totul. Este de datoria ta să ajuţi pe ceilalţi, dacă poţi. Aveţi dreptul de a cere ajutor celorlalţi. Acordaţi atenţie nevoilor fiecărui membru al grupului. Nimeni din grup nu a terminat activitatea până nu a terminat toată lumea.”

Impactul urmărit asupra cursanţilor a fost cel de îmbunătăţire a competenţelor legate de întreaga activitate didactică (predare, facilitare a înţelegerii, formare, evaluare) şi instruirea pentru folosirea la clasă a metodei de învăţare prin cooperare, cu toate beneficiile pe care această metodă le are pentru formarea personalităţii elevilor.

La finalul cursului toţi ne simţeam încărcaţi pozitiv, fiind conştienţi de faptul că am beneficiat de o schimbare de mentalitate atât în plan uman, cât şi profesional şi ne-am propus să implementăm la clasă cele aflate şi însuşite în Islanda. Printre multe altele am învăţat cât de important este să avem mai multă încredere în noi şi să-l înlocuim pe ,,Nu pot!” cu ,,Nu pot încă” şi ce util este pentru tânăra generaţie (şi nu numai!) să poată realiza această schimbare în mental şi în atitudine. Ca dascăli suntem datori să încercăm să-i călăuzim pe elevii noştri în spiritul acestor idei.

În ceea ce priveşte Islanda, numită şi ,,ţara gheţii şi a focului” sau ,,ţara aurorei boreale”, m-a uimit prin peisaje incredibile, gheizere, vulcani, ape termale, toate acestea combinate cu unnivel foarte ridicat de civilizaţie. După mine acesta este cel mai exotic loc pe care îl poţi găsi în Europa. M-am bucurat să pot vizita, printre altele, două obiective emblematice pentru această ţară: Laguna Albastră – aflată în apropierea capitalei Reykjavík, o oază de relaxare formată în urma unei intense activităţi vulcanice, cu apă termală caldă, folosită pentru spa şi proceduri medicale, şi Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur) – o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, cea mai înaltă din Islanda, cu o orgă imensă, de 15 metri înălţime şi care cântăreşte 25 de tone.

Am aflat de asemenea că Islanda este o ţară extrem de sigură, având una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume, că nu are armată, nu are marină şi nici forţe aeriene, iar securitatea sa este susținută doar de flota maritimă şi paza de coastă. Conform unor statistici, localnicii sunt în general foarte pasionați de lectură, Islanda fiind țara cu cei mai cititori oameni din lume. De asemenea, islandezii sunt foarte de încredere: se spune că pentru a aplica la un loc de muncă ei nu solicită recomandări, ci pur și simplu te cred pe cuvânt, iar potrivit unor sondaje, islandezii sunt printre cei mai mulţumiţi europeni.

Pentru mine această ,,experienţă islandeză” a însemnat foarte mult ca formare profesională, prin cunoştinţele asimilate, prin interacţiunea cu specialişti de profil din alte ţări, dar şi în plan personal, pentru că am avut ocazia să vizitez această ţară spectaculoasă, pe care mi-ar fi drag să o revăd.

Prof. Dorina Murariu

Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava