Asfaltarea unui drum de 6 kilometri ar reduce drumul spre Capitală a unei bune părţi din populaţia judeţului

Localitatea Udeşti este tranzitată de drumul judeţean 208 A Suceava – Bosanci – Udeşti – Dolhasca şi de drumul judeţean 208 B Zvoriştea – Siminicea – Dumbrăveni – Vereşti, având ca punct final Udeştiul.

Este tranzitată şi de drumul comunal Pleşeşti – Mereşti – Udeşti, în lungime de 9 km.

Din păcate, drumul comunal Udeşti – Mereşti – Pleşeşti este asfaltat numai pe o porţiune de 3 km, până la graniţa cu satul Mereşti, comuna Vultureşti.

Udeştiul are legături bune cu vestul, spre Suceava, cu nord-estul, spre Botoşani, Dorohoi, Republica Moldova, cu estul, spre Paşcani, Iaşi prin drumuri judeţene asfaltate arătate mai sus. Nu acelaşi lucru se poate spune despre partea de sud-vest, despre legătura cu municipiul Fălticeni, spre Bucureşti, Piatra Neamţ, Braşov şi alte localităţi din sudul Moldovei.

Pe drumul comunal Udeşti – Mereşti – Pleşeşti se circulă anevoios, fiind un drum puţin întreţinut, în perioada de iarnă cu zăpezi, iar vara ploile torenţiale îl fac impracticabil.

Totuşi, unii şoferi se încumetă să circule pe acest drum cu riscul de a-şi distruge maşinile.

Ei au nevoie să ajungă la Gara Vereşti, la Piaţa Vereşti, cea mai mare din Moldova, la Botoşani, Dorohoi, în Ucraina, Republica Moldova etc.

Marele avantaj al acestui drum este că distanţa dintre Udeşti şi Fălticeni se reduce cu 15 kilometridecât dacă s-ar circula pe E85, prin Suceava. Se elimină aglomeraţia, ambuteiajele, se fac economii de carburanţi, se elimină nervii, timpul de aşteptare la semafoare etc.

Deci modernizarea sectorului de drum Udeşti – Mereşti – Pleşeşti în lungime de 6 km prezintă enorm de multe avantaje economice, culturale, atât pentru cetăţenii din cele două comune, Udeşti şi Vultureşti, cât şi pentru cei ce pot folosi acest traseu pentru a ajunge în zona Botoşaniului, Dorohoiului, Republicii Moldova etc.

Fiind zona cea mai săracă a judeţului Suceava, modernizarea acestui drum ar oferi locuitorilor de pe aceste meleaguri un grad de civilizaţie ridicat, o dezvoltare economică şi socio-culturală. Resurse ar avea.

De pildă, s-ar pune în valoare cu mult curaj şi îndrăzneală folosirea apelor Şomuzului Mic pentru construirea de iazuri cu peşte şi locuri de agrement. Prelucrarea pe cale industrială a fructelor (mere, pere, vişine, prune etc.). Zona este extinsă cu pomi fructiferi. S-ar planta în zonă, unde terenul este puţin productiv, culturi ca: goji, cătină, coacăze, produse căutate mult la export.

Se va putea introduce în circuitul turistic ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, de la Reuseni, şi bisericuţa de la Mănăstioara, construită din bârne din stejarul în care s-a ascuns Ştefan cel Mare când a fost urmărit de Petru Aron, cel care l-a decapitat pe tatăl său, Bogdan al II-lea, la o nunta boierească de la Reuseni.

De urgenţă, primăriile, primarii din cele două comune, Udeşti şi Vultureşti, să se asocieze, să ceară Guvernului clasificarea drumului comunal Udeşti – Mereşti – Vultureşti, transformarea acestuia în drum judeţean, prin prelungirea drumului judeţean 208 B de la Udeşti până la Pleşeşti. Să ceară organelor judeţene să li se asigure fonduri de la buget, la viitoarea rectificare, pentru a elabora studii de fezabilitate, proiecte în vederea accesării de fonduri UE pentru infrastructura rutieră.

În acest sens, să lase la o parte orgoliile, aroganţa, patima, disputele şi să treacă la treabă.

Constantin Moraru