La noi, la Gura Humorului

Motto: “Omul este măsura tuturor lucrurilor
- Homo mensura est”
- proverb latin

Trăind într-o localitate încă din anii de şcoală până la vârsta a III-a, involuntar faci deseori drumul înapoi prin ani revăzând imagini filmate şi bine păstrate în memoria vizual-afectivă.
Humorul, oraş atât de bine protejat de perdeaua de înălţimi împădurite artistic aproape, multă vreme a fost un „loc unde nu se întâmpla nimic”, cum spunea M. Sadoveanu.
O promoţie de foşti elevi ai „Şcolii pedagogice” de altă dată, la o „Revedere” şi-au exprimat o bucuroasă uimire pentru aspectul „întinerit”, „viu” al oraşului, în comparaţie cu cel ştiut. Humorul … le-a rupt gura! Adevărul este că abia în ultimii ani oraşului i se aude Gura şi i se simte „Humorul”. Un prim gest făcut de primarul nou ales atunci, ing. economist Marius Ursaciuc, a fost să asigure un adăpost unor persoane – foşti copii ai nimănui – ce dormeau prin gară, prin piaţă sau parcuri. Am înţeles că un om cu suflet va însufleţi oraşul şi pe parcurs ne-a demonstrat alături de consilieri, că pot fi valorificate toate posibilităţile în interesul general.

Potenţialul turistic al locului

Frumuseţea geografică, puritatea aerului, calmul locuitorilor scot în evidenţă potenţialul turistic al locului. Parcul Dendrologic, cele două monumente ale naturii „Piatra Pinului” şi „Piatra Şoimului”, ca şi faptul că oraşul constituie un punct de plecare spre mănăstirile din Bucovina, Voroneţul făcând parte din urbie, toate acestea au concentrat atenţia spre dezvoltarea turistică.
Prin proiectul P.O.P.A.S. (Pârtie de schi, Orientare turistică, Agrement, Sport) realizat şi finanţat în cadrul Programului PHARE (2004-2006) încă înainte de a fi membri U.E. şi de a vorbi despre fonduri europene s-au creat condiţiile unei dezvoltări durabile, astfel a luat naştere Pârtia de schi din zona Ariniş cu instalaţie de iluminat nocturn şi de transport pe cablu (mai târziu), două piscine pentru adulţi şi una pentru copii, piscina acoperită asigurând permanent apă caldă. Sunt amenajate şase terenuri de sport cu iluminat nocturn, patinoar şi alei pietonale iluminate. Din discuţiile cu ing. C-tin Prostire şi responsabil cu probleme de turism din zonă, Ionela Ghişovan, persoane dăruite locului şi care fac parte din peisajul zilnic, am aflat cât de impresionaţi sunt turiştii şi că la piscina acoperită s-a înregistrat zilnic o prezenţă de peste 2.000 de persane de diferite vârste. O sursă de sănătate prin odihnă activă o asigură, pe lângă terenurile din aer liber şi sala de sport multifuncţională cu o capacitate de 150 de locuri care concurează cu sala de sport din oraş, un merit al prof. Mihai Ciocoiu .
Nu demult în zona Arinişului „a răsărit” „Hanul Ariniş”, aparţinând Hotelului Best Western, recunoscut şi în afara ţării pentru posibilităţile de cazare.

Minunate ocazii prin care Bucovina s-a făcut cunoscută la ea acasă

Ceea ce luminează prin simetrie şi coloritul viu pe fondul verde al tabloului cu irizări albastre, venind de mai sus de Voroneţ, este bogăţia de flori din oraş şi zonă, total absentă altă dată.
Familia Carmen şi Vasile Vasiliu, alături de cei patru angajaţi prin firma S.C. Mondoflora S.R.L. întreţin un spaţiu de 2000 mp în două sezoane cu 20.000 (I) şi 35.000 fire (II) de diferite specii, de toate culorile, flori care ne dăruiesc sufletului atât de necesară bucurie. Aceste flori ale oraşului nostru dovedesc cu supramăsură că acolo înfloresc mai mult şi mai frumos, unde oamenii ştiu să le vorbească şi să le iubească.
Din aceeaşi familie, tot un Marius (mitologic) conduce Tipografia „Terra Design”, prin activitatea căreia Humorul s-a făcut cunoscut şi apreciat nu numai în România.
Cunoscând bine locul dar şi că pe bucovinenii îi caracterizează un oarecare conservatorism, care aduce monotonie, primarul oraşului susţinut de către consilieri a mobilizat pedagogic factorii educaţionali în buna organizare a unor acţiuni prin care să se facă văzut şi auzit oraşul. Astfel Festivalurile „Umor la Gura Humorului”, „Toamna la Voroneţ” sau „Zilele oraşului” au oferit minunate ocazii, cu invitaţi de prestigiu, prin care Bucovina s-a făcut cunoscută la ea acasă.

Muzeul Obiceiurilor Populare, nucleul vieţii spirituale

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina s-a dovedit nucleul vieţii spirituale din localitate şi din zonă printr-o participare în prim plan cu acţiuni de lansare de carte, găzduind expoziţii de artă, încurajând şi popularizând activitatea creatoare românească şi nu numai.
Colectivul acestei instituţii reuşeşte să ţină vie istoria prin evidenţierea unor noi date privind trecutul îndepărtat.
Astfel, aflăm că în albia râului Moldova a fost descoperită de către Cătălin Dolceanu, în 2010, o fosilă de mamut cu o vechime de peste 10.000 de ani.
În zona Bogdăneasa (după documente austriece) există resturile unui baraj de drum de pe ale căror metereze militarii austrieci puteau supraveghea inamicul rus şi putea urmări şi calea de circulaţie spre Transilvania.
Venind în prezent, oraşul, prin edificiul modern „Casa de munte Bucovina” (Best Western) a deschis o mare poartă spre lume: prin condiţiile de care dispune poate găzdui Consfătuiri, Simpozioane, Schimburi de experienţă, întâlniri de nivel naţional şi de peste hotare, pe teme ştiinţifice, economice, culturale şi politice. Activitatea turistică aduce venituri celor implicaţi direct, dar şi pensiunile din zonă sunt tot mai ocupate, pe măsură ce oraşul ca staţiune turistică asigura infrastructura necesară. Primarul Marius, pentru cei mai tineri, nu are obiceiul să promită, dar urmăreşte cu „încăpăţânare de Bucovina”, să tacă şi să facă. Recent a intrat în producţie o staţie de asfalt. Prospectează un centru de colectare şi valorificare a fructelor de pădure, cum a mai avut oraşul. În luncă, în tabăra Balada, vor fi primite şi cazate taberele de creaţie din toată ţara, atât a copiilor cât şi a maturilor talentaţi. Din nenumărate zile de audienţe deţine o agendă clară a nevoii locurilor de muncă. Are în vedere prim plan această arzătoare cerinţă, atât pentru tineret, cât şi pentru persoanele mature, cărora puţini ani le mai sunt necesari în cărţile de muncă, pentru a-şi obţine pensiile.
Am înţeles că se află în luptă pentru un obiectiv economic important (care să nu afecteze condiţiile de staţiune turistică), dar care să asigure locuri de muncă, dorinţa noastră cea mai arzătoare. Dumnezeu să-l ajute, ca să ne ajute!

Spiritul negativ al Negrului Vodă nu mai are putere

Suntem optimişti, fiindcă la Voroneţ, prin Ştefan cel Mare, Dumnezeu ne-a dăruit şi o bucată de cer cu pulbere de azurit, pe care n-o poate repeta nici o ştiinţă.
În semn de recunoştinţă urmaşii Meşterului Manole au ridicat în centrul oraşului Humor Catedrala „Naşterea Maicii Domnului”. Şi iată că după mai bine de o jumătate de mileniu, cel două monumente bisericeşti prin dialogul clopotelor, adună credincioşii locului şi miile de turişti într-o rugă pentru sănătatea neamului şi apărarea pământului străbun.
Înălţarea Catedralei „Naşterea Domnului” în memoria eroilor şi martirilor Neamului şi în Cinstea Armatei Române, pentru care preotul paroh Mircea Nuţu va rămâne în istorie, ne dovedeşte că spiritul negativ al Negrului Vodă, care i-a sacrificat pe cei ce au făurit, nu mai are putere.
Dumnezeu ajută pe acei ce se dăruiesc credinţei şi neamului căruia aparţin

Viorica LAVRIC, Gura Humorului