Pios omagiu, în amintirea unui distins artist, la comemorarea a 40 de zile de la trecerea în eternitate.
Printre roadele spirituale pe care arta dansului le-a dăruit folcloristicii româneşti - Gavril Gabi Turei, prim balerin al Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu", s-a aşezat, ca o nouă stea luminoasă, în galeria interpreţilor de seamă, plecat în veşnicie, în ansamblul astral al cerurilor.
Coborâtor din Gilău-ul transilvănean, din vecinătatea Clujului, cunoscută vatră de istorie şi cultură românească, Gabi Turei descinde dintr-o familie de buni creştini, oameni harnici si statornici, îndătinaţi cu dragoste şi dor întru bine şi frumos.
Născut în zodia Racului, sub un semn divin al talentului şi pasiunii pătimaşe pentru artă, Gabi, aşa cum îi spuneau colegii şi prietenii apropiaţi, a fost un polivalent interpret al cântecului şi dansului, cochetând, totodată cu teatrul şi literatura, cu toată gama nespus de cuprinzătoare a simţirii umane. De-a lungul carierei sale scenice a interpretat, cu aleasă măiestrie, nenumărate roluri tematice şi de compoziţie (Nuntă în Bucovina - folclor, Haiducii - teatru popular, Crai Nou - prima operetă românească de Ciprian Porumbescu, Plaiuri româneşti – spectacol, tematic folcloric, sau în filmul artistic de lung metraj Ciprian Porumbescu ş.a.
Absolvent al Liceului de Coregrafie din Cluj Napoca, promoţia 1962, în noiembrie al aceluiaşi an, a primit botezul sacru pe altarul artei profesioniste, ca balerin al Operei Române „George Enescu" din Iaşi. În anii următori anii, 1963-1964, îl aflăm ca membru al prestigiosului Ansamblu Artistic „Doina" al Armatei din Bucureşti, pentru ca restul vieţii să şi-l petreacă, împreună cu mult îndrăgita şi scumpa lui familie, în dulcea Bucovină, ca balerin al Ansamblului sucevean „Ciprian Porumbescu".
Negreşit, Gabi Turei a aparţinut celor hărăziţi cu chemare, instinctivă pentru scenă, pentru arta pe care avea să o slujească întreaga-i viaţă, fără să-şi calculeze vreodată răsplata.
Pătruns de o permanentă nelinişte, cu verva şi vitalitatea-i veşnic vii, luate parcă din natură, a pătruns cu răbdare şi migală, tainele artelor, pe care le-a slujit cu credinţă, ca pe o dulce povară.
Generos, cald şi sincer, sobru şi cumpătat în relaţiile cu cei din jur, dar năvalnic şi necruţător cu impostura, cu lenea şi minciuna şi-a petrecut în taină bucuriile şi necazurile fără a ocoli, însă, să fie părtaş la bucuriile şi neîmplinirile celor din jur.
A trecut prin viaţă, demn şi dârz, păstrându-şi neştirbite cinstea şi omenia. În întreaga-i carieră artistică, educat în spiritul de înţelepciune a fiilor satului ardelean, Gabi a fost şi va rămâne în memoria celor care l-au cunoscut, ca un excelent camarad de breaslă. Prin dispariţia lui Gabi Turei lumea artei, dansului, a pierdut um OM de o deosebită ţinută morală şi profesională. Numai că oamenii care ard la incandescenţa artei, nu dispar fără urmă, Gabi Turei continuă să existe printre noi, cu noi, cu toţii, prin forţa talentului, prin dragostea şi pasiunea nestăvilită pentru artă, împletind în cele peste cinci decenii de activitate, o cunună nesfârşită de spectacole în ţară şi în străinătate, pentru care a primit numeroase premii şi distincţii.
Amintiri dragi, clipe de neuitat, petrecute împreună cu colegii de scenă şi prietenii, mă poartă, cu nostalgie, în aceste momente de reculegere, către cel care a trecut, în nefiinţă, discret şi demn, lăsând în urmă un gol imens şi părerea de rău, a tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit.
Să ne unim, aşadar, colegi şi prieteni, gândurile noastre curate, alături de îndoliata familie, Melania - soţie, Rucsandra si Gabriela - fiice şi mult întristata nepoţică Mara - pentru a cinsti creştineşte trăirile de o viaţă, oglindă şi cronică a timpului şi faptelor sale, ale omului şi artistului adevărat, GAVRIL GABI TUREI.
Bunul Dumnezeu să te ocrotească şi să te odihnească în pace.
(Aurelian CIORNEI)