Săptămâna trecută s-au desfăşurat în Irlanda, la Dublin, lucrările celei de-a şasea ediţii a Congresului Mondial de Arheologie (WORLD ARCHAEOLOGICAL  CONGRESS‚ = WAC 6) cea mai amplă manifestare de specialitate care se desfăşoară o dată la cinci ani în plan mondial.  În cazul acestei ediţii, cu participarea a circa 1700 de specialişti din 74 de ţări ale lumii, am avut şansa şi onoarea de-a fi primul istoric bucovinean participant la un astfel de congres. Desigur, cum era şi de aşteptat, cei mai mulţi participanţi au fost din ţara gazdă, Anglia, precum şi America şi Australia.

Proiectul programului desfăşurător al congresului, tipărit în format mare, cu peste 450 de pagini, a fost redactat iniţial, cu luni în urmă, după trecerea fazei de evaluare atentă de către diverse comisii internaţionale, a propunerilor de comunicări, venite de pretutindeni dar şi plata în avans a cheltuielilor minimale presupuse de participare. Comunicarea subsemnatului s-a intitulat „Museum investigations of Bukovina forts and their role in collective social memory”, fiind însumată uneia dintre cele 33 secţiuni, denumită „Museums, heritage and social memory” (Muzee, patrimoniu şi memorie socială”.  În acest sens, menţionez faptul că datorită unei documentări mai vechi pe cont propriu la Arhivele Naţionale din Viena, mai precis în cele ale fostului Minister de Război austriac, am putut beneficia de baza de date – inclusiv planuri şi corespondenţă oficială – autentice, legate de construirea la Gura Humorului, în preajma declanşării Războiului Crimeii, a unui sistem defensiv constituit din 10 forturi din lemn şi pământ. Fireşte, ineditul total al informaţiilor a fost apreciat. Profitând de ocazie am putut transmite salutul arheologilor bucovineni conducerii WAC 6, doamnei preşedinte dr. Clara Smith şi lui dr. Gabriel Cooney – secretarul academic al WAC.     

Ceea ce a fost demn de remarcat la congres a fost preocuparea de protejare a vestigiilor arheologice, dar şi intensa asociere a arheologiei cu alte ştiinţe (geografia, chimia, biologia ş. a. ) în efortul general de progres cognitiv. Totodată s-a pus un accent deosebit şi pe numeroase aspecte de istorie socială şi culturală, de o diversitate remarcabilă. În cele câteva zile ale congresului s-au desfăşurat şi lucrări practice, precum reconstituiri de tehnici de cioplire a silexului (în cazul de faţă de provenienţă britanică), de prelucrare a pieilor şi a fibrelor vegetale, sau de topire a cuprului. În holul central al celei mai mari construcţii a UCD (University College Dublin – cu circa 25.000 de studenţi !), au fost expuse zilnic prin rulaj circa 100 de afişe/postere, cuprinzând problematica şi concluziile unor proiecte de cercetare din diverse ţări ale lumii. Tot aici, la Newman Building, şi-au deschis porţile peste 20 de standuri de carte de specialitate. La toate acestea, s-au adăugat numeroase excursii de documentare la unele dintre cele mai importante monumente şi situri arheologice ale Irlandei. Profitând de prezenţa la WAC am reuşit contactarea a numeroşi colegi, inclusiv unele personalităţi ale arheologiei mondiale, în scopul unor eventuale viitoare colaborări, dar şi documentarea în privinţa unor modalităţi expoziţionale, ţinând cont de viitoarea reamenajare a expoziţiei de bază a muzeului de istorie sucevean. Sentimentul final cu care am plecat de la Dublin este necesitatea noastră, a arheologilor bucovineni, de-a ne concepe şi intensifica mai bine activitatea, integrabilă mai mult în context internaţional. Desigur, participarea la WAC mi-a adus o imensă satisfacţie profesională, după ce relativ recent am devenit laureat al Academiei Române şi am realizat expoziţia muzeală permanentă, unicat naţional de altfel, a ctitoriilor lui Petru Rareş de la Râşca. 

Desigur, nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc conducerii Consiliului Judeţean Suceava pentru sprijinul concret fără de care nu puteam pleca la WAC 6, nu şi însă actualului director al muzeului, Emil Ursu, care mi-a scris pe delegaţia obţinută doar după intervenţia CJS, „fără transport, cazare şi diurnă” şi care mi-a tăiat de la retribuţie ziua de 26 mai a.c., exact aceea în care în şedinţa Consiliului judeţean Suceava mi se aprobase plecarea oficială la Dublin. Informaţii în plus despre congres se pot accesa pe site-ul Direcţiei de Cultură,  www.suceava.djc.ro     

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bucovina - pentru prima dată reprezentată în „concertul” mondial arheologic.

Comentarii