Trei gagici mişto sub cer indigo, de profesie judecătoare, l-au scăpat de şapte ani de pârnaie pe Dinel Staicu. Îl ştim pe Dinel Stanciu, că doar nu suntem inculţi: e vorba de sinistrul om de afaceri oltean, care are în bogata sa operă infracţională şi fraudarea unei bănci. Care bancă – fenomenal! - se numea ”A Religiilor”.
Orice creştin ar fi avut o jenă să pălească taman la temelia unei astfel de bănci protejate de sindicatul divinităţilor; nu şi oltenaşul Dinel, cine oare e ca el.
Descoperită fiindu-le infracţiunea de îmbăiere a olteanului murdar, damele au fost achitate colegial, în 2016, de generoasa Curte de Apel Bucureşti. Curtea de Apel Bucureşti, adică exact fostul lor loc de muncă.
Dar apoi soarta s-a sucit şi două dintre ele au luat câte patru ani definitivi de răcoare, oferiţi la fel de generos de Înalta Curte de Casaţie. O a treia judecătoare – prinsă în aceeaşi cauză - se grăbeşte să le păşească pe urme primelor două, pentru că are şi ea proces, deşi unul separat. Separat, la clasa VIP, la separeu, cu lumânărele romantice pe masă şi şampanie în frapieră.
Cei care s-au confruntat cu justiţia din România nu le plâng de milă duduilor în chestie, ci se întreabă doar de ce sunt aşa de puţini judecătorii care plătesc pentru tumorile canceroase din sistem. Prea fac ce vor, prea vând procesele în bani. În bani sau în natură, cum a fost cazul ăleia care s-a contopit trupeşte cu dinamovistul Borcea, zis şi Adonis.
Mai e ceva foarte grav, legat de acest caz. Judecătorii de la Curtea de Apel, cei care le-au găsit nevinovate pe cele două infractoare, sunt şi ei vinovaţi, de vreme ce decizia lor a fost ulterior contrazisă la Înalta Curte de Casaţie. Ori sunt incompetenţi, caz în care trebuie fugăriţi imediat din funcţie; ori sunt corupţi, caz în care se cuvine să le vină şi lor rândul la judecată. Aş înclina spre a doua posibilitate, fiindcă erau colegi cu infractoarele.