Narcis SIRETEANU

Am fost deunăzi să-mi cumpăr pentru birou un soi de fotoliu bengos, cu scopul de a mă chiorî mai ergonomic la afurisitul ăsta de calculator, care-mi mănâncă zilele într-un fel agreabil. Pentru această cumpărătură însemnată, am fost nevoit să cutreier o seamă de prăvălii cu mobilă, să văd ce ofertă e mai ofertantă, mai uşor căzătoare la chimiru-mi cu capacitate cilindrică limitată.

M-am rotit, am comparat preţuri şi-am târguit până la urmă fotoliul, confortabil ca pentru un paşă mai mic. Dar simultan - ştiţi cum e firea omului -  am tras cu ochiul şi pe la alte articole de amenajare interioară. Că aşa-s prăvăliile astea: ca mlaştinile în care, dacă ţi-a alunecat piciorul, nu scapi cu una, cu două.

Inevitabil, mi-a picat privirea şi pe nişte postere numai bune de înveselit păreţii: unele cu Turnul Eiffel, altele cu zgârie-nori de prin New York sau cu podul ăla cu probleme de peste Tamisa.

Mai erau şi postere cu animale sau cu vedete din lumea sportului şi a şoubizului. Dintre tăte, o serie ieşea în evidenţă: cea care o afişa, în diferite ipostaze, pe Marylin Monroe. Ba cu fuştele în cap, ba cu boticul ţuguiat de pe care decolau zâmbete mai periculoase ca nişte atentate cu bombe, ba cu priviri care îţi coboară fluxul sanguin într-un mod uşor penibil, pe care orice bărbat îl cunoaşte... 

În vreme ce scoteam marafeţii de fotoliu la casă, m-am gândit ce noroc are muieruşca asta de Marylin. A murit la timp, înainte de-a ajunge la calificarea de babă. Nu-i atârnă pielea, nu i-au căzut dinţii, nu se deplasează cu cadru metalic... Uitaţi-vă în actele ei: născută în 1926, dar tot cea mai sexy, cea mai dorită de pe planetă rămâne. Tot şarmantă, tot ravisantă, numai bună de pus pe părete!

Că i-a făcut felul FBI sau KGB, nici nu mai importă, atâta vreme cât e mai vie acum decât atunci când se tăvălea ba cu fraţii Kennedy, ba cu guristul Yves Montand. Să nu dai cu basca de pământ?