Narcis SIRETEANU

Tudorel Toader e cel mai proaspăt ministru al Justiţiei. O să vedem dacă va deveni cel mai faimos... Nu aş prea crede, întrucât păşeşte pe urmele unor antecesori redutabili, unii chiar siniştri de redutabili. Staţi puţin, să iau o pastilă contra greţurilor, înainte de a cita din lista lor postrevoluţionară!

Aşa, acum e mult mai bine! Aşadar: Victor Babiuc, Petre Ninosu, Tudor Chiuariu, Iolanda Stăniloiu, Titus Corlăţean sau însuşi Victor Ponta, care a fost şi el oleacă pe-acolo, ca să dea mai bine la cv. Cum ştim, unii dintre aceştia s-au crezut atât de apărători ai legilor ţării, încât le-au călcat cu nonşalanţă. Drept urmare, au trecut - ulterior mandatului lor - prin puşcărie, în vreme ce alţii se pregătesc acum să intre. De parcă şi-ar fi creionat între toţi puşcăria, între cele o sută de lucruri de bifat obligatoriu într-o viaţă.

Cu astfel de înaintaşi, Toader devine lesne cel mai de neînţeles. Căci omul se face ministru, după ce şi-a abandonat funcţia de rector. Şi nu al vreunei universităţi din alea fantomă – de pe la Galaţi sau Câmpina -, ci al celei mai prestigioase de la noi: ”Al.I. Cuza” din Iaşi. Acolo unde nu s-a împlinit încă anul de când Toader a fost ales rector.

Pe de o parte, noul ministru al Justiţiei e fraier că se bagă în ce se bagă. Nu se uită în jur, ce madame Plumb şi Birchall are drept colege de guvern? Cum se poate asocia cu ele, cum se poate asocia cu unul de teapa lui Dragnea, care conduce totul, pitit sub tufişul mustăţii sale de schimbător de valută?

Pe de altă parte, el are o responsabilitate faţă de universitatea care l-a ales ca rector. De ce nu-şi respectă cuvântul dat acelora care l-au votat, în urma unei campanii acerbe? El a făcut nişte promisiuni, a propus un program. Văd că n-are nicio scârbă să lase totul baltă. Iar peste cinci luni, dacă se va răzgândi, va trânti uşa guvernului şi se va întoarce ca rector.

Iar eu atâta mă întreb: ce încredere putem avea într-un om care-şi calcă atât de nonşalant cuvântul?