Narcis SIRETEANU

Aproape că nu mi-am crezut ochilor când am citit ceva nemaivăzut într-o revistă franceză semiştiinţifică. La început, mi-am zis că mă înşel. Dar imediat, am văzut şi nişte imagini complementare, pe un site de curiozităţi din lumea animală. Şi mi-am zis că sigur vine războiul mondial, dacă nu sfârşitul lumii.

E vorba de o anomalie şocantă, care s-a ivit într-o regiune japoneză. Unde, un mascul macac – e vorba de maimuţoiul ăla urât şi nesimpatic – se etala excitat pe o căprioară în călduri, cu scopul declarat al unui contact intim.

La drept vorbind, nici n-avea gusturi rele, maimuţoiul. Că deh, căprioara rămâne căprioară. Fragedă, cu nări fremătătoare, cu picioare lungi şi elastice, cu ochi mari şi ingenui...

Chestiunea respectivă – se spunea în revistă şi-n emisiune - este ciudată şi atât de împotriva naturii, că nu s-a mai pomenit până acum. Cu toate astea, ea este liber consimţită. Cine ştie, poate cu astfel de acte de pionierat se va marca şi în societatea animală trecerea de la dictatură la democraţie.

Mai explicau oamenii de ştiinţă că macacul respectiv – doamne, urât îi mai sună numele! - nici n-ar face din prea multă fericire ceea ce face. El este, ni se spune, forţat spre astfel de practici. Cică legile neîndurătoare ale naturii îi dau ghes. Din cauza masculilor dominanţi, care rad tot ce e mai frumos printre damele macace, el nu mai pune laba pe nici o bucată de fund muieresc din specia sa.

Aşa că se descurcă şi el cum poate, sărăcuţul. Nu găseşte gagici printre maimuţe? Sunt bune pentru consum şi căprioarele.

Până la urmă, macacii respectivi s-or obişnui cu căprioarele, ba le-or şi prefera. Aşa cum s-a întâmplat şi la oameni. Parcă macacii bipezi din domeniile bărbăteşti de succes nu preferă tot căprioarele? E drept că pe cele cu două, nu cu patru picioare. E plină România de macaci cuplaţi azi cu o căprioară, mâine cu alta. Doar în cazuri excepţionale, le iau de nevastă.